O societate publică din România ar putea produce anual grafen, material conductor folosit la bateriile electrice ale automobilelor, în valoare de un miliard de euro. Până să scoată însă „comoara” din două mine din județul Gorj, resursele din subsol riscă să se devalorizeze.

Compania Națională de Sare - Salrom deține două cariere în județul Gorj - din care s-ar putea exploata anual resurse de grafen. Minereul de grafit, un semimetal din care se realizează grafenul, nu poate fi scos din rocă pentru că Salrom nu mai are nici măcar avize de la Agenția Națională a Resurselor Minerale pentru a exploata minele, așa cum ne-au transmis reprezentanții agenției.

Ministerul Economiei a realizat un contract cu firma germană Roland Berger pentru a afla cât de valoroasă este această comoară și cum poate fi utilizată cât mai repede.

Producătorii auto caută ceea ce a fost abandonat în România

În luna august, în Europa s-au vândut pentru prima dată mai multe autoturisme electrice (sunt incluse și cele hibrid) decât cele de tip diesel. Mai mult, Tesla - un fel de marcă emblemă a electrificării autoturismelor - anunță vânzări record în toată lumea pentru Modelul 3.

Aproape toate bateriile acestor autoturisme sunt realizate din litiu. Însă, inclusiv Tesla analizează să folosească baterii electrice dintr-un alt material. Este vorba de grafen.

Pentru a se realiza grafen este nevoie de minereu de grafit. Exact minereul se află din belșug în minele Salrom, în două cariere închise în acest moment. Cele două exploatări miniere, Ungurelașu și Cătălinu, sunt situate în comuna Baia de Fier, județul Gorj.

Gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică acum la scară industrială. Iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și poate încorpora cu 45% mai multă energie.

Nu va fi valorificat prea curând

Deschisă în 1974, cariera de la Ungurelașu era folosită pentru valorificarea minereului de grafit care era folosit în special în industria metalurgică. Cu timpul, grafitul a fost înlocuit în acest sector iar industria siderurgică din România s-a prăbușit oricum după 2000.

Din lipsă de profitabilitate cele două cariere, trecute după 1989 în administrarea Societății Naționale de Sare, au fost închise între 2004 și 2006. Aici se extrăgea minereu de grafit.

În 2004 era însă descoperit grafenul, obținut din grafit, și considerat acum cel mai bun material conductor din lume. În 2020, doi cercetători de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, primeau chiar Premiu Nobel pentru descoperirea grafenului.

Acum, în 2021, Salrom încearcă să exploateze cât mai repede comoara din Baia de Fier. Compania de Sare este deținută de Ministerul Economiei - cu 51% dintre acțiuni și Fondul Proprietatea - 49%.

„Cel puțin un an de zile, dacă nu doi, nu putem exploata resursele de grafen din Gorj”, ne-au declarat reprezentanții Salrom. Reprezentanții Ministerului Economiei, acționarul principal de la Salrom, se tem însă că prețul minereului deținut de companie s-ar putea devaloriza dacă nu este retras rapid.

În minele din Gorj se scoteau până acum câteva decenii, cu echipamente rudimentare, 40.000 de tone de grafit.

„Nu sunt studii foarte sigure despre rate de conversie din grafit în grafen. Am văzut că sunt companii din Europa care susțin că rata poate fi de 2 la 1 sau 1 la 1, adică dintr-o tonă de grafit să se realizeze cel puțin 500 de kilograme de grafen. Nu pot să vă spun sigur însă că așa este. Totul depinde de foarte mulți factori, inclusiv de calitatea minereului de grafit. Este posibil și ca minereul să nu fie propice transformării în grafen”, ne-a declarat un profesor universitar din domeniul metalurgic de la Universitatea „Dunărea de Jos”.

Dacă minereul de grafit din Baia de Fier ar putea fi transformat în grafen, valoarea celor 40.000 de tone anuale de minereu de grafit care se exploatau în perioada comunistă ar putea duce la producerea a 20.000 de tone de grafen. Valoarea ar fi, azi, în scenariul cel mai pesimist, cel puțin un miliard de euro.

Unde e comoara

Baia de Fier este o comună din Gorj destul de săracă, cu circa 3.500 de locuitori la ultimul recensământ din 2011. Localitatea este cunoscută mai ales pentru faptul că pe teritoriul său se află peștera Muierii.

Din 2012, primarul localității este Dumitru Turbăceanu. Acesta spune pentru Europa Liberă că n-a primit niciun semn de la guvern sau de la Salrom, societatea statului român care deține Cariera Ungurelașu, că ar dori să deschidă mina în următoarea perioadă. „Sperăm să se facă ceva. Eu nu am fost anunțat de nimic”, spune lapidar primarul.

În 2013, Salrom a încercat să redeschidă cele două mine, inaugurate în 1979 (Ungurelașu) și în 1967 (Cătălinu), a precizat și deputatul USR Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei. Cele două mine au fost închise în anul 2006, respectiv 2004, pe motive de neprofitabilitate. Până atunci, România producea peste 40.000 de tone grafit pe an. În urmă cu doi ani, minele era încă lăsată în paragină, potrivit presei locale.

Consultant german

În acest an, Salrom a scos la licitație un contract de consultanță pentru a putea exploata minereurile de grafit din Gorj. Consultantul german Roland Berger a câștigat licitația internațională. Valoarea înțelegerii contractuale a fost de 400.000 de lei.

„România poate deveni un loc foarte important pentru industria bateriilor, iar asta în mod natural, fără subvenții sau scheme de ajutor de stat plătite tot din banii contribuabililor. Multe tehnologii moderne pentru fabricarea bateriilor și a panourilor solare folosesc grafenul, care se obține din grafit, produs pe care, de asemenea, vrem să-l fabricăm în România”, a spus Claudiu Năsui pentru Europa Liberă înainte de demisia miniștrilor USR din guvernul Cîțu.

Importanța grafenului

„Din ultimele prospecțiuni, zăcământul în cele două exploatații din zona Baia de Fier, Cătălinu și Ungurelașu, ar ajunge pentru câteva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE”, a mai precizat fostul ministru al Economiei.

Grafenul a fost descoperit și izolat în anul 2004, prin exfolierea grafitului, de un grup de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucru care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010. O foiță de grafen de un metru pătrat cântărește 0,007 grame, dar poate susține o masă de 4 kilograme. Este descris drept „materia primă a secolului XXI", un material cu proprietăți uimitoare care începe deja să fie folosit în noua industrie energetică.

Și grafitul, care nu este un material atât de rar (se extrăgeau 600.000 de tone pe an), e valoros nu doar pentru potențiala izolare a grafenului, ci are mai multe aplicații industriale care-l fac important în actuala tranziție energetică.