O fotografie a Anei Pauker din Colecția de imagini „Mihai Oroveanu” a fost punctul de plecare pentru intervenția artistică realizată de Adrian Ghenie pentru cea de-a treia expoziție din cadrul proiectului „Imaginea fotografică între trecut și viitor”, EXPO_03_VERNACULAR, prezentată în spațiul expozițional al Salonului de proiecte de la Palatul Universul din București.
Proiectul „Imaginea fotografică între trecut și viitor” a avut ca scop valorificarea în mod creativ a uneia dintre cele mai importante arhive fotografice din România, constituită de Mihai Oroveanu, istoric de artă, fotograf și fost director al Muzeului Național de Artă Contemporană din București, între 2001 – 2013.
Pe durata acestui proiect, o mare parte din Colecția de imagini „Mihai Oroveanu” a fost adusă în spațiul expozițional al Salonului de proiecte, astfel încât publicul specializat să aibă acces la ea în mod constant. Proiectul a fost dezvoltat pe fondul lipsei unor instituții specializate în fotografie și studiul imaginii.
Prin această inițiativă, Salonul de proiecte a organizat în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, trei expoziții tematice cu materiale din arhivă și intervenții de artă contemporană, care au fost concepute în relație cu imaginile originale din arhivă.
Totodată, Salonul de proiecte a digitalizat, prezervat și publicat online imagini selectate din această arhivă, imaginând moduri inovatoare de a angaja și atrage publicul în acest demers.
Prima expoziție a avut ca element central Bucureștiul și spațiul public, cea de-a doua reprezentarea de gen, iar a treia expoziție se referă la fotografia vernaculară.
„Pe parcursul acestui proiect, pe lângă organizarea expozițiilor tematice, am invitat și artiști români și străini să propună câte o intervenție artistică, plecând de la materialul găsit în Colecția de imagini 'Mihai Oroveanu'. Adrian Ghenie este ultimul artist invitat și i-a atras atenția, în mod particular, o serie de imagini – portret cu Ana Pauker, realizate la finalul anilor ’40, început de ’50, în biroul său, în una din casele din București. Una dintre imagini i-a plăcut în mod deosebit și aceasta a și constituit punctul de plecare pentru realizarea celor trei desene expuse”, spune Ștefan Sava.
Intervențiile artistice pentru această expoziție au fost realizate de Bjarne Bare în luna septembrie, Yasmine Eid-Sabbagh în luna octombrie și Adrian Ghenie în luna noiembrie.
Adrian Ghenie trăiește și activează în Berlin. În 2015 acesta a reprezentat România la a 56-a ediție a Bienalei de la Veneția, iar mai recent, în 2019, a avut expoziții personale la Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg și Palazzo Cini, Veneția.
A creat mai multe instalații concepute în sistem „camera în cameră” –The Dada Room (2010), acum în colecția permanentă a S.M.A.K. Ghent, și The Darwin Room (2013–14), acum în colecția Centre Pompidou, Paris.
Expoziția „EXPO_03_VERNACULAR” prezintă o selecție substanțială de materiale din Colecția de imagini „Mihai Oroveanu”, care se concentrează asupra unui tip de fotografie care a beneficiat de multă atenție în ultimele decenii și care corespunde unui efort de lărgire a spectrului de abordări și metode utilizate de istoria fotografiei.
Fotografia vernaculară nu se adresează unor audiențe largi, având un caracter intim-personal din sfera comunităților restrânse, fenomen declanșat odată cu inventarea camerei portabile Kodak, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Producția de fotografie vernaculară în România a fost de asemenea însemnată și a luat amploare, în special, în primele decenii ale secolului XX.
Această expoziție face parte din proiectul „Imaginea fotografică între trecut și viitor”, ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o importantă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană.
În expoziție, pe lângă o bogată selecție de fotografii individuale care compun instanțieri diverse a ceea ce poate fi subsumat vernacularului, este prezentată o serie de albume fotografice care compun traiectoriile unor personaje, familii sau evenimente circumscrise spațio-temporal (albume de călătorie), aducând în atenție modul în care dimensiunea subiectivă se împletește cu contextul socio-politic sau conlucrarea între memoria personală și cea colectivă.
Colecția „Mihai Oroveanu” este estimată la 100.000 de imagini și conține nu doar imaginea unică, ci și copiile care însoțesc o imagine.
„Este foarte greu de numerotat exact conținutul arhivei și nu am reușit nici în această fază, deși am început să lucrăm din 2018”, spune Ștefan Sava, responsabil implementare.
În cadrul proiectului au fost scanate peste 10.000 de imagini și 4.000 de imagini au fost fișate. La finalul proiectului cele 4.000 de imagini vor putea fi accesate pe site-ul dedicat proiectului, photopastfuture.ro.
Nouă artiști au realizat intervenții artistice pentru acest proiect, câte trei artiști pentru fiecare expoziție tematică.
Proiectul s-a desfășurat în colaborare cu partenerul instituțional din Norvegia, Fotogalleriet Oslo, care a oferit expertiză și transfer de cunoștințe în zona curatoriatului și a arhivării fondurilor de fotografie, găzduind totodată prezentarea publică a acestui proiect și a arhivei fotografice Mihai Oroveanu în Norvegia.
Obiectivul general al proiectului este prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o deosebită relevanță culturală și istorică, prin organizarea unor activități de artă contemporană.
Colecția de imagini „Mihai Oroveanu” este una dintre cele mai valoroase colecții private de fotografie din România, nu doar din punctul de vedere al cantității, ci în special al diversității tematice a materialului fotografic.
Colecția cuprinde imagini pe teme și domenii diverse, de la industrie, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, Monarhie, fotografie anonimă, fotografie socială, rurală, sport, educație.
„Există plăci de sticlă, negative și fotografii de absolut toate dimensiunile, de la 1850 și până la 1990. În egală măsură, ceea ce-i oferă importanță este și diversitatea tematică, nu există niciun domeniu care să nu fie atins”, spune Ștefan Sava.
Deținătoarea colecției fotografice este Anca Oroveanu, care este și consilierul științific al proiectului. Cu acordul acesteia, mare parte din arhivă a fost mutată din casa sa în Salonul de proiecte din Palatul Universul, pentru un an de zile, pentru realizarea arhivării, indexării și digitalizării colecției.
În acest timp, ordinea arhivei a fost îmbunătățită, pornind de la structura tematică creată de Mihai Oroveanu. „Mihai Oroveanu a avut niște preferințe foarte clare, precum cele două războaie mondiale, monarhia, dar și Bucureștiul. De exemplu, Mihai Oroveanu a iubit foarte mult orașul și asta se observă și din cantitatea de imagini importante care țin de istoria Bucureștiului, imagini care sunt mai puțin circulate”, explică Ștefan Sava.
Prima expoziție din acest proiect a avut ca temă spațiul public și arhitectura din București, și au fost prezentate imagini istorice ale orașului, mai puțin cunoscute, menite să schimbe reprezentarea stereotipică a orașului.
„De exemplu, sunt niște imagini cu serviciile publice de salubritate din București de la începutul secolului al XX-lea, care arătau foarte bine spre deosebire de cele din zilele noastre”, spune Ștefan Sava.
Mihai Oroveanu și-a dorit ca în România să existe o instituție dedicată fotografiei, iar colecția strânsă de acesta ar fi putut reprezenta un punct de plecare pentru o instituție dinamică, care să sublinieze importanța culturală pe care o are imaginea.
„Dinamică, în sensul în care s-ar concentra nu numai pe activități clasice de inventariere și digitalizare, dar și pe activități cu publicul, care pentru noi au constituit o dimensiune extrem de importantă”, explică Ștefan Sava.
Prin intermediul expozițiilor tematice organizate în cadrul proiectului, arhiva fotografică a fost adusă în câmpul artei contemporane prin intervențiile artiștilor contemporani.
Proiectul „Imaginea fotografică între trecut și viitor” a fost finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. În cadrul proiectului au fost achiziționate și materiale profesionale de arhivare din Germania, precum cutii de depozitare, plicuri de diferite dimensiuni realizate din materiale fără aciditate, respectându-se astfel standardele internaționale, dar și prioritățile legate de prezervarea unei astfel de colecții.
„Dincolo de munca asta vizibilă în mod public, respectiv materialele care se găsesc pe website, este important ca ceea ce se întoarce la doamna Anca Oroveanu, să se întoarcă în condiții mult mai bune, să-i prelungim cumva existența”, spune Ștefan Sava.
