„Fără penali în funcții publice”, inițiativa cetățenească de modificare a Constituției, inițiată de USR, a fost amânată de judecătorii CCR pentru luna aprilie, când se așteaptă pronunțarea.
Astfel, la 9 aprilie, CCR va anunța decizia. Este un control de natură tehnică, mai degrabă procedurală, care are loc pe fondul unui val de susținere publică a înlăturării din viața publică a politicienilor condamnați pentru corupție, care se izbește de relaxarea penală pe care o aplică prin modificările legislative coaliția PSD-ALDE în ultimii doi ani.
Sunt două aspecte asupra cărora judecătorii CCR se vor consulta. În primul rând, va exista o decizie în privința constituționalității temei supuse plebiscitului. Mai exact, judecătorii CCR se vor spune dacă interzicerea alegerii unor persoane condamnate în funcții publice încalcă în vreun fel drepturile și libertățile prevăzute în Legea fundamentală. În acest caz, este vorba despre articolul 37, referitor la dreptul de a alege și de a fi ales. Textul propus de USR ar urma să fie acesta: "Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".
La începutul anilor 2000, a existat o inițiativă legislativă, care propunea să nu fie numite în funcții publice persoanele care au colaborat cu Securitatea comunistă sau dacă au deținut funcții înalte în ierarhia Partidului comunist. Inițiativa a fost abandonată după ce s-a constatat că ar fi fost încălcat dreptul de a fi ales, garantat de Constituție. Rămâne de văzut dacă judecătorii CCR vor invoca un astfel de aspect și în privința persoanelor condamnate pentru fapte de corupție, în condițiile în care unele dintre funcțiile enumerate de inițiativa USR sunt demnități obținute prin vot direct, cum ar fi unele dintre cele din administrația publică locală sau cea de președinte al României.
În România, în acest moment, există o lege – a organizării Guvernului – care interzice ca persoanele condamnate să ocupe funcții de ministru sau de prim-ministru. Este vorba despre funcții numite, și nu alese prin vot direct. De asemenea, există în Codul penal pedeapsa interzicerii dreptului de a alege și de a fi ales pe o perioadă limitată în timp. Judecătorii sunt cei care aplică, în cadrul sentinței, o astfel de prevedere.
Controlul CCR este de natură procedurală. În al doilea rând, judecătorii CCR vor verifica și semnăturile pe care CCR le-a depus în sprijinul modificării Constituției. 780.000 de semnături au fost adunate de USR până în toamna anului trecut. În septembrie, USR a depus la Parlament semnăturile, care depășeșsc numărul de 500.000, cerut de Constituție pentru modificarea prin inițiativă cetățenească a Legii fundamentale.
PSD a întârziat demersul prin controlul, la Camera Deputaților, al valabilității semnăturilor. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a explicat, la începutul lunii februarie, că a fost depusă plângere la Parchetul General împotriva iniţiativei „Fără penali în funcţii publice”, deoarece peste 500.000 de semnături ar fi fost falsificate de USR.
În replică, USR a anunţat că va depune plângeri penale pentru abuz în serviciu pe numele Silviei Mihalcea, secretar general al Camerei Deputaţilor şi împotriva lui Georgică Tobă, şeful Departamentului Legislativ, pentru fals în acte, privind iniţiativa „Fără penali”.
În cazul în care CCR va declara validă procedura tehnică, referendumul trece în etapa următoare, când trebuie aprobat de două treimi în cele două camere ale Parlamentului. Coaliția majoritară, formată din PSD și ALDE, a anunțat că nu susține această inițiativă cetățenească, coordonată de USR. Dacă Parlamentul acceptă modificarea, urmează referendumul, la care trebuie să se prezinte 30% din totalul cetățenilor cu drept de vot, adică aproape 6 milioane de persoane.
Fără penali în funcții publice este a doua inițiativă de modificare a Constituției care este inițiată de cetățeni. Prima a fost cea referitoare la familia tradițională, sprijinită de BOR , care nu a fost validată prin referendum, din cauza absenței în fața urnelor.
