Linkuri accesibilitate

Facebook, propaganda rusă și fake news. Cum știi dacă o pagină e falsă?


Facebook a anunțat joi că a înlăturat mai multe sute de pagini și conturi de Facebook și Instagram, despre care compania spune că distribuiau știri și mesaje false țintind utilizatori din țări ale fostului spațiu sovietic.

Rețeaua de socializare a anunțat că a depistat două operațiuni originare din Rusia, una fiind activă în mai multe țări din zona Baltică, Asia Centrală, Caucaz și Europa Centrală și de Est, iar alta specifică pentru Ucraina.

„Nu am găsit nicio legătură între cele două operațiuni, dar ele folosesc tactici similare prin crearea unor rețele de conturi pentru a-i induce în eroare pe ceilalți în legătură cu identitatea lor și ceea ce fac”, au spus reprezentanții rețelei sociale.

Ei au mai precizat că principalul motiv pentru care aceste conturi au fost înlăturate este legat de modul lor de comportament, nu de conținutul pe care îl postează. Astfel, administratorii acestor pagini sau proprietarii acestor conturi se prezentau ca fiind pagini independente sau pagini de interes general cu subiecte despre vreme, călătorii, sport, economie sau politicieni din România, Letonia, Estonia, Lituania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Tadjikistan, Uzbekistan, Kazahstan, Republica Moldova, Rusia și Kârgâstan. Facebook a descoperit că aceste pagini duceau către angajați ai Sputnik, o agenție de știri rusă deținută de Kremlin, și că o parte dintre aceste pagini postau subiecte legate de atitudini împotriva NATO, mișcări de protest și lupta împotriva corupției.

Printre exemplele arătate de Facebook, este și o captură de ecran a paginii Proteste în România care a distribuit o știre publicată de Sputnik cu titlul „Flash: Sediul ministerului Justiției vandalizat de #REZIST”.

Făcând un bilanț al primei operațiuni, Facebook spus că a eliminat 364 de pagini și conturi de Facebook. Circa 790.000 de conturi care urmăreau una sau mai multe dintre aceste pagini.

În total, din octombrie 2013 și până în ianuarie 2019, când a fost depistată ultima reclamă, au fost cheltuiți pe publicitate circa 135.000 de dolari (publicitatea a fost plătită în diferite monede: euro, ruble sau dolari americani). Facebook a mai calculat că, pe aceste pagini, au fost găzduite circa 190 de evenimente (primul a avut loc în august 2015 și cel mai recent era programat pentru ianuarie 2019), însă nu poate preciza dacă acestea chiar au avut loc.

Cea de-a doua operațiune, bazată pe indicii venite de la autoritățile americane, a dus la eliminarea a 107 pagini, grupuri și conturi de Facebook, precum și a 41 de conturi de Instagram, create în Rusia, dar care acționau în Ucraina.

Rețeaua de socializare a fost dur criticată, mai ales în ultimii doi ani, pentru că nu ia măsuri pentru stoparea răspândirii de știri false.

În replică, serviciul de presă al Sputnik a acuzat că înlăturarea acestor conturi e ”motivată politic și constituie fapte de cenzură”, potrivit RFERL.org.

Cum se pot feri utilizatorii de paginile false

Experți în securitate informatică de la București au explicat cum ar putea utilizatorii de Facebook să depisteze paginile care distribuie informații false.

„În cazul unor conturi personale este mai greu să își dai seama în situația în care persoana respectivă își populează feed-ul cu poze relevante, cu știri și este un cont activ. Dacă este un cont care distribuie diferite jocuri, poze cu conținut politic sau un anumit conținut, contul poate fi raportat pentru a fi verificat de către Facebook”, a spus Liviu Arsene, specialist în securitate informatică în cadrul companiei românești de software Bitdefender, pentru Europa Liberă.

În cazul paginilor cu conținut de interes public, cum ar fi cele ale companiilor sau brandurilor, expertul a precizat că Facebook verifică automat veridicitatea lor în momentul în care sunt create. Însă, atrage atenția Arsene, există cazuri în care „mai pot fi create pagini de jocuri, de exemplu, care nu au scop de propagandă. Pagina este crescută până la un anumit număr de utilizatori și apoi vândută, iar cel care a preluat pagina îi poate schimba numele și poate pune altfel de postări, fără ca numărul de follower-i să se modifice”.

La rândul ei, Vica Schipor, social media manager în cadrul Bitdefender susține pentru Europa Liberă că „în România, erau la modă paginile false ale artiștilor – fie adăugând litere în numele artistului respectiv, fie scriind voit greșit la numele paginii – „oficial” (corect în limba engleză este „official”, n.red). Paginile promiteau diverse premii (în telefoane) în momentul în care ajungeau, de pildă, la un milion de follower-i. În momentul în care numărul dorit de fani era atins, pagina își schimba numele, postarea care promitea premiul, ștearsă, și postat alt conținut”.

De asemenea, Vica Schipor mai atrage atenția că ar mai putea fi și pagini care, de pildă, în feed-ul lor publică citate sau poze inspiraționale, dar care prin reclame plătite promovează conținut politic. De aceea, publicul ar trebui să fie mai atent în momentul în care alege să urmărească pagini de Facebook sau să participe la concursuri pe rețeaua de socializare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Internațional - Multimedia

Putin și Kim Jong-un: Prima întâlnire
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:00 0:00
XS
SM
MD
LG