Linkuri accesibilitate

Facebook suprimă "Like", regele Spaniei în vizită la Castro, iar Jobbik râde de «cățelul» lui Orban. Revista presei internaționale


Like e o cățea. (Like is a bitch.)

Audierile ultimilor candidați comisari, joi în parlamentul european, s-au încheiat consensual, prin jocul echilibrului între partide. Adina Vălean și francezul Thierry Breton au fost trecuți, după mimate tensiuni teatrale, iar maghiarului Olivér Várhelyi i s-a mai dat de formă o temă scrisă, de completat până luni. Le Figaro scrie că maghiarul a fost blocat de Renew, formațiunea lui Macron și Dacian Cioloș, care însă a promis PPE-ului, din care face parte Fidesz-ul lui Orban, că o să-l lase să treacă săptămâna viitoare.

Le Monde scrie că bogatul candidat al lui Macron Thierry Breton i-a asigurat pe eurodeputați că și-a vândut totalitatea acțiunilor în întreprinderile pe care le conducea: cu totul, 45 milioane de euro. Ba chiar, Le Monde observă că Thierry Breton a fost mai puțin atacat de deputați pentru eventualele sale conflicte de interese decât a fost, înaintea sa, candidata din partea Franței respinsă, Sylvie Goulard.

Le Figaro prezintă lanțul amețitor de mari companii prin care a trecut Thierry Breton și în care poseda acțiuni. Pe lângă faptul că a fost CEO al France Télécom, Thomson și Atos și al filialei acesteia Worldline, el mai făcea parte din consiliile de administrație de la Carrefour, Sonatel și Bank of America.

Portofoliul rezervat Franței este uriaș, acoperind industria, piața internă, digitalul și apărarea, iar Thierry Breton stârnise obiecții din partea Parlamentului încă de la început, el fiind destinat să devină super-comisar european însărcinat cu Industria, Piața Internă, Digitalul și Apărarea!

Jobbik ia în derâdere «cățelul» lui Orban

În cazul maghiarului Várhelyi, reticențele eurodeputaților au ținut de raportul său de dependență față de Viktor Orban. De la început, atribuirea portofoliului Extinderii și Vecinătății unui maghiar a fost contestată, date fiind starea democrației în Ungaria și atitudinea guvernului de la Budapesta față de refugiați și de țările din Balcani.

Eurodeputații nu au fost cu totul convinși de independența lui Olivér Várhelyi față de premierul de la Budapesta care l-a numit, Viktor Orban, mai ales după ce el a evitat, presat de întrebări, să emită cea mai mică critică privind derivele autoritare și iliberale ale lui Orban, care, pe deasupra, își exprimă pe față admirația pentru Vladimir Putin și puterea de la Moscova. Olivér Várhelyi va trebui așadar să răspundă unor întrebări suplimentare, puse de Renew, în scris, până luni.

Aceste întrebâri în scris și amânarea maghiarului au surprins neplăcut în PPE, pentru că nu fuseseră prevăzute și nu așa fusese înțelegerea în culise. La Bruxelles, site-ul american Politico scrie că unii în PPE se întreabă ce fel de autoritate au Macron și Cioloș asupra trupelor lor.

Stânga trage în Várhelyi Olivér! rezumă, la Budapesta, Magyar Nemzet. Cotidianul, odinioară independent, o citează pe eurodeputata Fidesz Kinga Gál, care are numai laude pentru prestația lui Olivér Várhelyi. Kinga Gál este de altfel cea care în timpul audierilor i-a pus dificila întrebare: dacă el consideră că este un „om care poate lucra în echipă” („a team player”).

În contrast cu asta, Magyar Nemzet îl citează pe europarlamentarul Jobbik Márton Gyöngyösi, din extrema dreaptă maghiară, odinioară aliată cu Orban, acum adversari, care l-a atacat pe candidatul comisar numindu-l « cățelul » lui Orban, care va face ce poftesc „oligarhii din Fidesz”.

Joi, la Bruxelles, în Parlamentul European, Várhelyi a mai fost întrebat în mod repetat, el refuzând să ia poziție, și despre cum crede el că poate să se ocupe de aderarea la UE a țărilor din Balcani precum Macedonia, când guvernul lui a acordat azilul fostului premier macedonean Nikola Gruevski, fugit la Budapesta într-o mașină diplomatică maghiară după ce a fost acuzat de corupție în țara lui.

Tocmai în legătură cu asta, la Skopje principalul cotidian Nova Makedonija, anunță astăzi că fostul premier Gruevski a fost achitat din pricina prescrierii în afacerea “Traektorija”, numită și “afacerea autostrăzilor chinezești” în care o firmă din China a fost favorizată pentru a construi două tronsoane de autostradă, deși o altă firmă din China oferise un preț mai mic. Guvernul, deja șubrezit de faptul că Macron se opune ca UE să înceapă negocierile de aderare cu Macedonia (și cu Albania), va plăti acum cheltuielile de judecată ale lui Gruevski în acea afacere. De la Budapesta, Gruevski strigă: „Egészségére!”

UE îl dă în judecată pe Johnson

Tot în legătură cu asta, cotidianul din Bruxelles Le Soir, anunță că în cele din urmă Comisia Europeană va lansa o procedură împotriva guvernului lui Boris Johnson, după ce Londra a refuzat joi să numească un candidat comisar înainte de alegerile din 12 decembrie, în ciuda insistențelor președintei viitoarei Comisii, Ursula von der Leyen.

Procedura poate ajunge în fața Curții de Justiție a UE și se poate încheia cu sancțiuni financiare. La Londra, cotidianul pro-Brexit Telegraph scrie că sumele are fi uriașe si zilnice, soluția fiind ca marea Britanie sa iasă din UE înainte ca procedura sa ajungă în fața tribunalului.

Serviciile juridice ale Comisiei vor trebui acum să găsească modalitatea legală prin care Comisia să poată funcționa în absența unui comisar britanic și cu toate că Marea Britanie este încă membru al UE.

Regele Spaniei în Cuba Libre

Rămânând în perspectiva Comisiei Europene, numele viitorului șef al diplomației europene (și reprezentantul Spaniei în Comisie), actualul ministru spaniol de externe Josep Borrell, a fost pronunțat în permanență în timpul audierii de joi din parlament de către maghiarul Olivér Várhelyi, care va fi comisar pentru extindere și vecinătate și ale cărui atribuții se vor amesteca în parte cu ale spaniolului.

Olivér Várhelyi a tot spus că va colabora în toate cu spaniolul Josep Borrell care, ca șef al diplomației UE, va fi practic șeful său direct. Borrell este citat astăzi pe larg de presa din țara lui, deoarece se află împreună cu regele Felipe într-o vizită de stat... în Cuba, unde regele a avut joi la Havana o întâlnire surpriză cu Raùl Castro.

Sigur, ceea ce face regele Felipe al Spaniei cu Raùl Castro este întărirea credibilității internaționale a regimului de la Havana, oarecum cum o făcuse odinioară regina Angliei cu Ceaușescu. Cu această ocazie, viitorul șef al diplomației europene Josep Borrell a criticat sever, potrivit El Pais, sancțiunile SUA împotriva Cubei. El a etichetat asta "blocada SUA, pentru că trebuie să spunem lucrurilor pe numele lor".

Granma, “Organul oficial al comitetului central al partidului comunist din Cuba” (cum scrie cu mândrie pe frontispiciu), menționează că ultimul obiectiv vizitat de regele Spaniei a fost portul Santiago de Cuba, unde Felipe VI a putut admira fortificațiile de pe care o escadrilă spaniolă a apărat portul cubanez de asaltul flotei SUA în 1898.

Je te Like moi non plus

Le Soir, la Bruxelles, are un nou îngrijorător articol despre demersurile Facebook pentru a suprima opțiunea de Like.

Pentru prima dată, serioase studii (de pildă unul al universității din Pennsylvania) leagă stările negative ale rețelelor sociale de primirea sau nu a unor Like-uri. Dacă un Like, sau absența unuia, poate produce traume în lumea rețelelor sociale, suprimarea totală a opțiunii „Like” ar putea fi trăită ca o catastrofă colectivă. Ideea experimentată acum de Facebook este însă tocmai asta: a-i priva pe cei peste un miliard de utilizatori de posibilitatea de a da „Like”.

Ideea este așadar aceea de a înlătura peste tot presiunea adusă de obsesia cu „Like” și de a face ca lumea să se concentreze pe calitatea postărilor.

În realitate, ceea ce dispare va fi doar vizibilitatea Like-urilor. Vizibilitatea lor pentru ceilalți, dar utilizatorul, proprietarul contului, va putea vedea în continuare câte aprecieri primește.

Asta, speră Facebook (care încearcă același lucru și cu Instagram), va pune capăt „Dictaturii Like”, pentru că mulți, dacă nu chiar o majoritate dintre noi, postează compulsiv numai pentru a primi gratularea Like-urilor. Apoi, mulți nu dau „Like” decât acolo unde văd deja „Like”-uri, ca un fel de efect de turmă. Dispărând iconițele acelea numerotate de sub fiecare postare, pumnul albastru cu degetul mare în sus, se va putea ajunge, se speră, la o redemocratizare a rețelei, pentru că atunci destinatarul, care va vedea în continuare aprecierile, va ști că acelea îi sunt adresate sincer, iar nu puse acolo prin efect de turmă.

S-ar pune astfel, în mod ideal, și o frână în calea narcisismului morbid. Absența „Like”-urilor a ajuns să fie percepută ca un soi de moarte socială. Suprimarea lor va da în sfârșit o șansă celor cu conturi neînsemnate, sărace și ignorate, dar care poate au ceva de spus și care vor pluti acolo la egalitate cu conturile, la rândul lor despuiate definitiv de Like-uri, ale lui Mark Zuckerberg sau Andrei Caramitru.

Facebook Forum

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG