Europa Liberă a vorbit cu preotul-regizor și l-a întrebat despre opțiunea sa de a înscrie un film la un festival susținut și sponsorizat de puterea de la Moscova.
„21 de rubini” (2023) este cel de-al treilea lungmetraj al preotului și regizorului Ciprian Mega, după „Dimineața care nu se va sfârși” (2016) și „Glasul care strigă-n pustie” – film despre preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa.
Ciprian Mega spune că încă nu știe dacă va merge sau nu la Moscova, n-a luat încă o decizie, pentru că invitația a venit de curând.
„Eu separ chestiunile politice de cele culturale. Am mai fost acolo în 2022, cu un film anticomunist, despre libertate, despre preotul Calciu Dumitreasa. Filmul acesta – 21 de rubii – pune probleme politice care nu sunt confortabile nici acolo. Și pentru mine a fost surprinzător că l-au selectat până la urmă”, a spus Ciprian Mega pentru Europa Liberă.
Cum sunt selectate filmele la Festivalul de la Moscova
La Festivalul Internațional de Film de la Moscova, producătorii sunt cei care înscriu filmele. Ulterior, o comisie le selectează și le trimite regizorilor invitația să participe la festival.
Un juriu format din regizori internaționali selectează 11 filme finaliste. Unul dintre ele primește marele premiu.
Juriul din 2024 este format din producătorul și regizorul islandez Fridrik Thor Fridriksson – președintele juriului, regizorul și producătorul rus Igor Voloshin, actrița rusă Elena Lyadova și regizorul turc Hussein Karabey. Președintele Festivalului Internațional de la Moscova este Nichita Mihalkov, cunoscut regizor rus, laureat al premiilor Oscar (cu filmul Soare Înșelător, din 1994).
La ediția din 2024 participă 230 de filme. Potrivit organizatorilor, festivalul va fi deschis de filmul „Open Sky” al regizorilor mexicani Mariana și Santiago Arriaga.
Printre partenerii festivalului de la Moscova se numără Ministerul Culturii din Rusia, televiziunea rusă de stat Rossya 24, interzisă în Uniunea Europeană și în R. Moldova ca instrument de propagandă al conducerii Federației Ruse, dar și și agenția de știri TASS, subordonată Kremlinului.
Alături de filmul regizorului român, printre finalistele din 2024 mai sunt filme din Republica Moldova, Austria, Germania, Bulgaria, Turcia etc.
Ciprian Mega spune că îl prețuiește ca artist pe directorul festivalului de la Moscova – regizorul Nichita Mihalkov. Nu știe încă dacă va merge sau nu la Moscova, pentru „e destul de greu să ajungi acolo, acum”.
„Nu aș avea o reținere să merg”, spune Mega „pentru că merg cineaști din toată lumea, președintele juriului este un cineast respectat în toată lumea, laureat la Oscar”.
„Sunt regizori din Germania, din Austria. Și, în general, politica festivalului este diferită de politica statului, se poate discuta liber”, mai spune Ciprian Mega.
Cine este Nichita Mihalkov, președintele Festivalului de la Moscova
Nikita Mihalkov este regizor de film și actor rus, laureat al premiului Oscar pentru filmul Soare înșelător (1994). Mihalkov este susținător deschis al lui Vladmir Putin, care a produs inclusiv programul TV dedicat aniversării de 55 de ani a liderului de la Kremlin și care e cosemnatar al unei scrisori din 2007, în care îl roagă pe acesta să rămână la putere.
Regizorul și-a început activitatea artistică în anii 1960. În 2015, regizorul a aplaudat anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, din 2014, și a primit interdicție de a intra în Ucraina.
Pe 24 februarie 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, a anunțat că sprijină această decizie. Este, din decembrie 2022, pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană.
Preotul Mega susține că, în România, proiecția filmului său a fost oprită în mai multe orașe și presa nu a scris nimic despre asta.
„Mi se pare că în România cenzura este mai puternică decât la Moscova. La Moscova, filmul a fost acceptat până la urmă. Greu, dar a fost acceptat”, spune Ciprian Mega pentru Europa Liberă.
Preotul artist mai spune că „21 de rubini” are un mesaj politic foarte important și pentru Vest, dar și pentru Est.
„Vorbește despre ipocrizia politică și din Occident, la fel cum vorbește despre ipocrizia politică din Est. În filmul ăsta se vorbește despre tezaurul românesc de la Moscova, despre care politicienii români s-au trezit vorbind acum. Se vorbește despre regimul lui Putin. Cred că, totuși, faptul că ajunge filmul acolo este un act de curaj atât din partea noastră, cât mai ales din partea selecționerilor care reușesc să ducă filmul ăsta în Moscova în acest an. Nu a trecut ușor de cenzura de acolo”, declară Ciprian Mega.
„Eu merg din respect față de arta mea și față de ceea ce am eu de făcut, nu mă interesează opțiunile politice ale nimănui. Sunt lucruri care mă deranjează peste tot în orice țară, nu pactizez cu nicio ideologie. Nu merg undeva să legitimez o acțiune politică, ci merg cu mesajul filmului meu”, adaugă Ciprian Mega.
Film produs din fonduri proprii
Filmul a fost produs și distribuit de Eirina, casă de producție condusă de Laura Mega, soția preotului, care este și producătoare a filmului, alături de Silviu Ciobanu.
Din distribuția filmului fac parte actori români precum Dorel Vișan și Corina Moise, dar și actori străini: Mickey Rourke, Anthony Delon și Elisabetta Pellini.
Actrița Corina Moise spune că nu a știut că filmul „21 de rubini”, în care joacă rolul tinerei procuroare Nina, a fost înscris și selectat pentru Festivalul Internațional de Film de Moscova.
„Filmul a avut premiera anul trecut. E cam invers procesul. Un film mai întâi circulă pe la festivaluri și apoi are premiera. Nu credeam că se mai poate să fie selecționat în vreun festival”, spune Corina Moise.
Actrița spune că festivalul de la Moscova este un festival de categoria A, la care preotul Ciprian Mega a mai participat cu un alt film.
„Nu ne place ce se întâmplă, că e o țară condusă de cine e condusă, dar asta nu ar trebui să afecteze filmul, filmele sau festivalul”, afirmă actrița Corina Moise.
Producătoarea Ada Solomon: Ce statement faci tu ca artist, ca cetățean?
Ada Solomon, unul dintre cei mai cunoscuți cineaști români – producătoare a unor filme premiate precum „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (care a câștigat Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin), „Aferim” sau „Poziția Copilului”, spune pentru Europa Liberă că ea ar evita să înscrie un film la un festival precum cel de la Moscova.
„E un festival care, în acest moment, este susținut de puterea de la Moscova, finanțat de puterea de la Moscova”, explică producătoarea de film premiată la Berlin, Ada Solomon.
„Niciun om normal nu dorește să se asocieze. Despre asta e vorba până la urmă. Ce statement (n.r. declarație) faci tu ca artist, ca cetățean? Până la urmă, contează ce validezi și ce nu validezi. E atât de simplu”, comentează ea pentru Europa Liberă.
„Eu nu pot să-mi permit să trec peste valorile mele, peste poziția mea publică. Pentru artiști – și mai ales în zona asta de film de artă care are totuși și un mesaj – este foarte greu să faci disocierea între politic, social, poziția ta politică socială că nu ești în turnul de fildeș”, arată Ada Solomon.
„O decizie să participi la un astfel de festival spune ceva despre tine ca persoană. Personal, nu mă mai interesează filmele lui Mihalkov”.
„Alive in Mo...” din Republica Moldova se află și el pe lista filmelor finaliste
Pe lista peliculelor participante la a 46-a ediție a Festivalului de Film de la Moscova este și un film din Republica Moldova, „Alive in Mo...”, al regizorului Grigore Bechet, prezentat pe listă ca realizat de R. Moldova, Rusia, România.
„Alive in Mo...” („Viu în Mo...”), pelicula de debut a regizorului Grigore Bechet, produsă de scriitorul Igor Guzun, a fost realizată inclusiv cu fonduri de la Centrul Național al Cinematografiei (CNC) al Republicii Moldova – 800.000 de lei moldovenești (puțin peste 40.000 de euro).
Filmul este povestea unui student moldovean la medicină care merge să lucreze la Moscova, sperând să se angajeze la un spital, dar care ajunge să muncească la morgă.
Contactat de Europa Liberă Moldova, producătorul peliculei, Igor Guzun, nu a dorit să spună motivele care l-au făcut să se înscrie în competiția din capitala rusă, dar recomandă vizionarea filmului, care, spune el transmite „mesaje normale, europene”.
Ministerul Culturii al R. Moldova și-a apărat participarea la proiect spunând că filmul a fost realizat înainte de războiul din Ucraina, în 2018, că înscrierea la competiții nu ține de minister, ci de producători, iar finanțarea din partea statului a fost „nesemnificativă”.
„Cunoscând însă maniera în care arta, inclusiv cinematografia, poate fi o armă a dezinformării și propagandei, Ministerul Culturii îndeamnă oamenii de artă să evite astfel de evenimente si să fie prudenți cu ce mesaje se identifică”, se spune într-un răspunsul scris al autorităților, pentru Europa Liberă Moldova.
Printre festivalurile de film cele mai cunoscute în lume sunt:
- Festivalul Internațional de Film de la Cannes
- Festivalul de Film de la Veneția
- Festivalul Internațional de Film de la Berlin (Berlinale)
- Festivalul Internațional de film de la Locarno
- Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary.
Cum a fost izolat festivalul de la Moscova
Criticul român de film Irina Margareta Nistor spune că Festivalul Internațional de la Moscova era perceput ca un festival de filme din țările socialiste.
„Participarea la Festivalul de la Moscova e o greșeală, nu aveau ce să caute acolo. Așa cum se pune întrebarea dacă rușii sunt sau nu primiți la Cannes și alte festivaluri, cu excepția regizorilor care nu îl susțin pe Putin”, spune Irina Margareta Nistor.
„Când au intrat rușii peste cehi, nu i-au mai lăsat să aibă festival la Karlovy Vary în fiecare an. Tocmai ca un an să se ducă la Moscova și un an să se ducă la Karlovy Vary. Dar festivalul ceh a fost tot timpul mult peste cel de la Moscova”.
Festivalul de Film de la Moscova a fost unul dintre primele evenimente culturale sancționate pe plan internațional după invazia rusă pe scară largă din Ucraina.
Pe 19 martie 2022, Federația Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film (FIAPF) i-a retras acreditarea, într-o vreme în care numeroase structuri și foruri din lumea artelor se străduiau, inclusiv la cererea Ucrainei, să se distanțeze de agresiunea rusă prin îngrădirea contactelor culturale.
În 2023, participanții la ediția a 45-a a festivalului de la Moscova au primit un mesaj din partea lui Putin. El lăuda manifestarea pentru că prezintă filme „profunde și interesante”, de înalt nivel „profesional, artistic și moral”.
La o conferință de presă de la începutul lunii aprilie, organizatorii s-au mândrit că anul acesta ar fi mai multe filme la festival decât în alți ani.
Festivalul asigură participanților la competiția principală un bilet dus-întors și patru nopți la hotel pentru un reprezentant al echipei (un regizor, un actor sau o actriță).
Serbia. Un film despre bombardamentele NATO, pe lista finaliștilor
La Festivalul Internațional de Film de la Moscova participă și lungmetrajul sârbesc „The Erl-King”, film care nu a fost încă proiectat în cinematografele sârbe.
Regizorul Goran Radovanovic a salutat prezența sa la festival drept o „premieră mondială”.
Descris de presa sârbă drept o „dramă anti-război”, filmul are loc la Belgrad în timpul bombardamentelor NATO asupra Republicii Federale Iugoslavia din 1999.
Intriga se învârte în jurul unui băiețel de opt ani și a mamei sale, deși detaliile specifice rămân nedezvăluite.
Potrivit rapoartelor de pe site-ul web Rusia Today, controlat de Kremlin, în limba sârbă, singura proiecție de la Belgrad a fost un eveniment cu participare limitată la Casa Rusă pe 21 martie, care coincide cu aniversarea a 25 de ani de la bombardamentul NATO.
Casa Rusă din Serbia, recunoscută ca un hub pentru cultură și știință, funcționează sub supravegherea Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Filmările pentru „The Erl-King” au început pe 24 martie 2022, marcând cea de-a 23-a aniversare a bombardamentelor NATO, conform rapoartelor anterioare ale presei din Belgrad.
Filmul, produs de casa de producție NAMA Film, în coproducție de la Archangel Digital Studios din Serbia, Premier Studio Plus din Bulgaria și Mosfilm din Rusia, a primit sprijin din partea Centrului de Film de stat al Serbiei, în valoare de aproximativ 250.000 de euro.
În plus, sprijinul a fost oferit de Ministerul Culturii și Informațiilor sârb și de Armata Sârbă.
Actorul Milos Bikovic, și proprietarul Archangel Digital Studio, face o apariție cameo în film.
Bikovic, un actor sârbo-rus, a câștigat recent atenția publicului atunci când HBO și-a încheiat colaborarea planificată cu el la popularul serial „White Lotus”.
Apariția planificată a înfuriat Ucraina, al cărei Minister de Externe l-a acuzat că sprijină Rusia în războiul său împotriva Ucrainei și „sprijină genocidul și încălca dreptul internațional”.
Bikovic a spus că „campania vizată” a fost o lovitură adusă „libertăţii artistice”.
În 2018, președintele rus Vladimir Putin i-a acordat lui Bikovic medalia Pușkin în semn de recunoaștere a contribuțiilor sale la cultura rusă, în urma căreia i s-a acordat cetățenia rusă.
„Este o mare onoare să spun astăzi: Rusia este patria mea”, scria actorul la acea vreme.
El a continuat să meargă în Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022.
Contextul politic din jurul filmului „The Erl-King” este semnificativ.
Autoritățile sârbe consideră bombardamentul NATO ca o agresiune, în timp ce minimalizează crimele comise de forțele sârbe împotriva civililor albanezi din Kosovo în 1999, care au declanșat intervenția.
Serbia nu recunoaște independența Kosovo, declarată în 2008, în care are sprijinul Kremlinului.
Refuzul Rusiei de a recunoaște suveranitatea Kosovo este un factor cheie care determină reticența Serbiei de a impune sancțiuni Rusiei ca răspuns la invazia Ucrainei, în ciuda presiunilor din partea Uniunii Europene.
În calitate de candidat la aderarea la UE, alinierea Serbiei la politicile blocului european este analizată îndeaproape.
În ciuda condamnării agresiunii ruse prin vot în cadrul ONU, autoritățile sârbe s-au abținut să rupă legăturile cu Kremlinul în urma invaziei Ucrainei.
Autoritățile ruse au făcut în mai multe rânduri paralele între Kosovo și Crimeea, pentru a justifica anexarea Crimeei și a altor regiuni de est ale Ucrainei, acțiuni neavizate de comunitatea internațională.
Lista celor 11 filme finaliste așa cum apar pe site-ul Festivalului Internațional de Film de la Moscova:
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
