Linkuri accesibilitate

Finanțatorii privați din campanie ai lui Mircea Diaconu, la secret


Mircea Diaconu, candidat la alegerile prezidențiale

Decontarea cheltuielilor de campanie pentru candidaţii în alegeri care obţin 3% din voturi este o modalitate simplă de spălare a banilor negri. Singurul avertizor în procesul de funcţionare a unei astfel de scheme fiind notarul public care ar trebui să alerteze autorităţile dacă i se pare că o tranzacţie este suspectă. AEP refuză să facă publică lista finanţatorilor privaţi ai lui Mircea Diaconu, deşi acesta a cheltuit 3,4 milioane de euro, bani care vor fi decontaţi de stat.

Legea spune că politicienii care candidează la preşedinţie care obţin peste 3% din voturi îşi pot deconta cheltuielile de campanie dacă acestea s-au făcut din fonduri private, nu din subvenţia plătită de stat pentru partidele politice care-i susţin.

În ultima campanie electorală pentru preşedinţie, din noiembrie 2019, candidatul care a cheltuit cel mai mult în campania electorală din fonduri private a fost Mircea Diaconu. Campania lui Diaconu, susținut de partidele ALDE și Pro România, a fost finanţată în mare măsură de finanţări private, conform sumelor declarate la AEP. În total, în campania sa au fost cheltuiți peste 16,2 milioane de lei (aproximativ 3,43 milioane de euro). Din această sumă, doar 300.000 de lei provin din subvenția publică acordată lunar partidelor parlamentare şi care nu se decontează, restul a provenit din finanțări private.

Toți banii cheltuiți în campania lui Mircea Diaconu, care vor putea fi justificați legal, vor fi decontați de stat, pentru că Diaconu a obținut 8,85% din voturi.

Finanţatorii secreţi ai lui Diaconu

În aceste condiţii, am cerut AEP să ne comunice sursa celor 3,4 milioane de euro, bani privaţi, care au fost cheltuiţi de fostul europarlamentar şi care urmează să fie returnaţi de autoritate de la bugetul de stat. După ce ne-a asigurat că va verifica fiecare document justificativ privind cheltuirea acestor bani, AEP, prin directorul instituţiei, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, ne-a transmis că identitatea finanţatorilor lui Mircea Diaconu nu este publică, acestea fiind “date personale”. “Informaţiile cu privire la datele personale se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, astfel că transmiterea listei cuprinzând persoane fizice sau juridice care au contribuit la campania candidatului Mircea Diaconu, precum şi cuantumul contribuţiilor pentru fiecare în parte, contravene dispoziţiilor legale în vigoare”, se arată în răspunsul semnat de şeful AEP.

Studiu de caz

Am întrebat specialiştii de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor ( ONPCSB ) care este posibilitatea ca, un candidat la preşedinţie, de exemplu, să deconteze cheltuielile de campanie prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), banii de campanie fiind împrumutaţi de la un traficant de persoane.

Concret, am cerut punctul de vedere al ONPCSB într-o speţă ipotetică, potrivit căreia un candidat la preşedintie împrumută înainte de campanie suma de 5 milioane de euro de la liderul unui clan interlop care se ocupă cu traficul de persoane. Banii acestuia sunt “negri”, obţinuţi ilegal, însă împrumutul de la interlop este real şi certificat de un notar.

Cu acești bani negri împrumutaţi de la interlop, politicianul achiziţionează materiale de campanie, publicitate TV, decontează cheltuieli de transport şi de cazare pentru el şi pentru întreaga echipă de campanie. Banii sunt cheltuiţi în totalitate, candidatul având facturi pentru fiecare serviciu plătit în timpul campaniei. Să presupumen că după alegeri, candidatul obtine 3,2% din voturi şi se prezintă la AEP cu facturile pentru decontul cheltuielilor. După verificări, AEP constată că documentele sunt în ordine şi transferă cele 5 milioane de euro în contul fostului candidat. Mai departe, candidatul, returnează împrumutul interlopului, însa de data asta cel din urmă încasează banii “curaţi”, primiţi din contul AEP. În cazul în care este prins de autorităţi, acesta poate justifica provenienţa celor 5 milioane cu ordinul de plată al AEP.

Obligaţii ignorate

ONPCSB arată într-un răspuns pentru Europa Liberă că un astfel de caz este de competenţa sa, însă singurul care ar putea sesiza Oficiul privind nelegalitatea tranzacţiei este notarul care a legalizat împrumutul, dacă acesta s-a derulat cu bani lichizi. “Aceste persoane, denumite entități raportoare, au toate obligațiile stabilite de lege, respectiv au obligația de a-și identifica clientela și de a raporta tranzacțiile considerate suspecte către Oficiu, înainte de efectuarea acestora”, se arată în răspunsul Oficiului, semnat de Daniel Marius Staicu, preşedintele ONPCSB. Staicu mai arată că, “această funcționare optimă depinde în cea mai mare măsură de capacitatea entităților raportoare de a-și îndeplini obligațiile legale, respectiv de operativitatea cu care acestea sesizează indicatorii de anomalie și raportează aceste tranzacții Oficiului”.

În practică, lucrurile nu se întâmplă aşa, fiind de notorietate faptul că politicienii şi oamenii de afaceri lucrează cu notari agreaţi pe care-i cunosc de ani de zile, cei din urmă fiind direct interesaţi în autentificarea actelor pentru a câştiga din taxele notariale.

Toată baza, în notar

Concret, în cazul ipotetic explicat mai sus, Oficiul poate fi sesizat doar de notarul care autentifică împrumutul dintre interlop şi politician. “tranzacţiile prezentate puteau face obiectul unui Raport de Tranzacţii Suspecte întocmit de către cel puţin una dintre următoarele entităţi raportoare:

- notarul care a autentificat contractul de împrumut fie la data autentificării, fie la data închiderii contractului prin rambursarea împrumutului;

- instituţiiile de credit prin intermediul cărora au fost derulate tranzacţiile financiare”, se arată în răspunsul ONPCSB semnat de preşedintele Daniel Marius Staicu.

Dacă împrumutul este sub formă de bani lichizi, băncile nu mai pot raporta tranzacţia suspectă, singurul care ar putea să facă asta fiind notarul, dar care nu are niciun interes să piardă bani.

În plus, facturile pentru anumite servicii în campanie pot fi “umflate” artificial. Astfel, avem cazul fostului premier Viorica Dăncilă când unele televizuni de știri ar fi facturat și 7000 de euro un minut pentru candidatul PSD în ultima campanie electorală.

Subvenţii generoase votate de PSD-ALDE

Conform legii 334/2006, modificată de majoritatea PSD-ALDE, privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, un candidat la prezidențiale poate cheltui aproape 10 milioane de dolari (41,6 milioane de lei, la un salariu minim brut de 2.080 lei) în campania electorală, din contribuții și donații, bani pe care apoi AEP îi returnează. Pentru a primi banii înapoi de la stat, „candidații trebuie să aibă acte doveditoare” pentru cheltuielile efectuate în campanie.

În 2020, România va avea două rânduri de alegeri: locale şi generale. Pentru alegerile generale, candidaţii pentru funcţiile de senatori şi deputaţi vor putea să deconteze 60 de salarii brute şi 100 de salarii pentru fiecare candidat primar de sector şi 200 de salarii brute pentru fiecare candidat la funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean şi primar general al Bucureştiului.

Începând cu 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe ţară va fi de 2.230 de lei.

Legea permite o alocare maximă de 0,04% din PIB pentru subvenționarea partidelor politice. Partidele politice au primit de la bugetul de stat, în 2019, 409 milioane de lei (aproximativ 87 milioane de euro).

Facebook Forum

Podcast - 1989

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG