„Ne aşteptăm ca după implementarea pachetului fiscal, deficitul fiscal să scadă la anul de la 6% până la 5%. Susţinem că este un pas important pentru punerea finanţelor publice pe o bază sustenabilă”, a spus Jan Kees Martijn.
Experții FMI atrag atenția că deficitul fiscal va trebui, în final, să ajungă la 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, dar că va fi nevoie de mai multe măsuri pe termen mediu pentru ca deficitul bugetar să ajungă la ținta de 3%.
Pe de altă parte, ei au atras atenția că un control strict al prețurilor la produsele alimentare nu este un instrument potrivit pentru reducerea inflației.
„Dar mai multe vor fi necesare de făcut pe termen mediu, pentru a scădea de la cinci la sută deficitul până la trei la sută”, a spus șeful Misiunii FMI.
„Pentru 2024 nu prevedem ca, cu acest deficit, să fie probleme de finanţare, dar pe termen lung este important să rămânem pe acest drum, pe drumul consolidării fiscale astfel încât să ne asigurăm că Guvernul va putea să se împrumute în continuare, dar cu dobânzi mai mici”, a mai transmis şeful FMI în România.
Misiunea FMI a criticat impredictibilitatea politicii fiscale din România, iar experții ei au fost întrebați dacă anul viitor vor fi bani pentru creșteri de salarii și pensii dacă Guvernul ar disponibiliza 300.000 de angajaţi din aparatul bugetar.
„Pachetul fiscal e un pas important pentru reducerea deficitului, dar e nevoie de mai multe reforme pentru creșterea veniturilor. Politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă”, a spus Jan Kees Martijn.
El a spus că există posibilitatea îmbunătăţirii sistemului public şi că susține folosirea evaluărilor de cheltuieli pentru a putea fi identificate „locurile unde sunt risipite resursele şi unde poate fi făcut Guvernul să funcţioneze mai bine.”
Plătitorii de taxe, a spus șeful FMI pentru România, trebuie să primească o valoare mai mare pentru banii pe care îi dau statului.
„Acesta este un criteriu al unui guvern care funcţionează bine. Ne-am uitat la pachetul fiscal, vedem că pachetul fiscal include mai multe elemente legate de scăderea nivelului de cheltuieli. Sperăm că acestea vor aduce plus valoare pachetului fiscal, dar în acelaşi timp nu am menţionat despre anumite reduceri şi nu ne-am uitat la anumite reduceri în privinţa numărului de angajaţi”, a afirmat Jan Kees Martijn, citat de News.ro.
El a mai anunţat că a recomandat eficientizarea sistemului de taxe şi anularea excepţiilor și că prioritatea în recomandările făcute de experții FMI este eficientizarea sistemului de taxe.
„Să fie închise excepţiile, să facă sistemul să fie mai corect şi mai simplu ceea ce va duce la creşterea veniturilor şi va crea o bază ori pentru un impozit unic real, fie pentru un impozit progresiv. Asta am zis şi anul trecut. Anul acesta a fost o prioritate astfel cum să fie făcut sistemul fiscal actual să funcţioneze mai bine, să fie mai echitabil”, a afirmat şeful misiunii FMI pentru România.
Cât privește creșterea economică, experții FMI spun că aceasta va rămâne „robustă și mai mare decât în țările din jur.”
În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor.
Economia își va reveni și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală.
„Pe termen mediu ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25% pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. O scădere a creșterii economice, inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR”, a declarat Jan Kees Martijn.
El a spus că pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.
Totodată, a spus el, majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale, dar pragul de înregistrare ar trebui redus.
În schimb, a spus el impozitul pe cifra de afaceri aplicat băncilor și marilor întreprinderi reprezintă „o povară inechitabilă” pentru întreprinderile cu marje reduse.
Premierul Marcel Ciolacu a spus, după ce echipa FMI și-a prezentat concluziile, că nu va fi nevoie de noi taxe în România, dacă Guvernul își va respecta promisiunile și va reorganiza aparatul din ministere.
„Am avut o discuţie cu FMI, ne-am uitat şi pe documentul pe care urma să îl prezinte. Eu am explicat programul pe termen scurt şi lung. Să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate. Au fost bucuroşi că am pornit prin aceste măsuri şi am creat cadrul general pentru a crea reforme”, a spus premierul Marcel Ciolacu, citat de News.ro.
El a spus că România trebuie să fie atentă la cheltuieli, să nu le „scape de sub control”, așa cum s-a mai întâmplat în trecut.
„A trecut emoţia războiului, deja sunt foarte multe investiţii străine directe, avem record în acest sens. Eu sunt ferm convins că România va avea şi de această dată a doua creştere economică din Europa, lucru care se va cimenta şi mai bine macroeconomic”, a spus Ciolacu.
Ela spus că va accelera digitalizarea ANAF și că-i va prezenta președintelui României punctul său de vedere cu privire la acest aspect.
„Sunt convins că nu va fi nevoie de noi taxe. Luna septembrie nu e o lună fantastică pentru colectare. Am anunţat suficient apocalipsa ca să o mai anunţăm în continuare, pentru că ea nu a venit. În acest moment, dacă ne ţinem de ceea ce am promis şi vom continua şi cu reorganizarea în ministere, lucrurile vor fi sustenabile”, a spus el.
