Linkuri accesibilitate

Fonduri europene vs. stat de drept, decizia votată de PE. Ce face România?


Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul PE, ”guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE”.

Comisia europeană, asistată de un grup de experți independenți, va trebui să identifice ”deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept” si să decidă masurile ce ar putea fi luate, incluzând întreruperea termenelor de plată, micșorarea prefinanțării și supendarea plăților din bugetul UE. În final, decizia Comisiei va fi pusă în aplicare după aprobarea Parlamentului și a Consiliului UE și va înceta în momentul în care statul respectiv remediază deficiențele semnalate.

Comisia Europeană, asistată de experții independenți, va urmări umătoarele amenințări la adresa statului de drept:

  • buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
  • buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
  • investigarea adecvată a fraudei - inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
  • control judiciar eficient de către instanțele independente;
  • recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
  • prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
  • cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.
  • Proiectul de regulament va urma o procedură complicată și, probabil, de durată: negocieri între Parlament, Consiliul UE și Comisia Europeană. După ce va fi convenită forma finală a regulamentului, ea va fi supusă din nou votului Parlamentului.

Trebuie menționat că mecanismul efectiv de sanționare va fi și el subiect de negocieri, miza fiind găsirea formulei prin care un stat vizat de o eventuală sancțiune să nu o poată bloca. Se merge, deci, spre formula majorității calificate în Consiliul UE, adică de 55 % din totalul statelor membre. Mai exact de 16 din 28.

Care va fi poziția României, aflată printre țările vizate direct de decizia PE? Reamintim că România a fost criticată într-o rezolutie a Parlamentului European exact pentru derapajele de la statul de drept înregistrate în ultimul an de zile, iar Raportul de Monitorizare și Verificare (MCV) de la finele lui 2018 a fost unul dintre cele mai critice. Acestor luări de poziție li se adaugă cele venite de la Comisia de la Veneția și GRECO.

Eurodeputatul Cristian Preda a declarat pentru Europa Liberă că guvernul român nu dorește sancțiunile și va acționa în consecință, adcă va încerca să meargă împotriva curentului european, aliindu-se cu Ungaria și Polonia.

“Voința politică exprimată de Parlamentul European este clar în direcția sancționării tuturor guvernelor care încalcă independența justiției. Ceea ce PSD susține, merge direct împotriva acestui curent general. Ei vor sa nu fie niciun fel de sancțiuni, iar poziția lor este ridicolă. Vă dați seama că ei vor trebui să meargă să negocieze în numele tuturor guvernelor din Europa? Ieri (miercuri n.r.) când s-a discutat acest raport în Parlament nu a participat niciun reprezentant al guvernului României, țară care a preluat președinția rotativă, iar joi toți pesediștii au votat împotrivă. La fel și UDMR și Norica Nicolai de la ALDE. Dar în final nu vor putea să îmbrățișeze ideea lui Dragnea și Tăriceanu”, spune Cristian Preda.

Zece social-democrați au votat împotriva raportului propus de Eider Gardiazabal Rubial (social-democrati) și Petri Sarvamaa (crestin-democrati).

Liderii PSD sau guvernul nu au avut deocamdată nicio reacție față de decizia PE.

"Pentru" au votat Monica Macovei (ECR), cea mai mare parte a grupurilor PPE, între care Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Cristian Preda, Theodor Stolojan și Damian Draghici de la S&D.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG