Linkuri accesibilitate

Fondurile operative secrete: „cornul abundenței" pentru șefii care nu dau socoteală nimănui  


Fără verificări contabile, fondurile operative ale serviciilor secrete sunt lăsate la discreția șefilor de departamente

Dosarele penale care au rezultat în urma verificării cheltuirii fondurilor operative demonstrează că, la acest capitol, contabilitatea instituțiilor de forță ale statului este una formală. Șefii acestor structuri au acces liber la cheltuirea banilor, fără a da socoteală pentru achizițiile făcute.

Pornind de la cazul generalului Iulian Gherghe, adjunctul serviciului secret al Armatei care a luat 180.000 de dolari din fondurile MApN, trecem în revistă alte dosare în care s-au cheltuit fără noimă fonduri operative. Este vorba de cazuri care au murit „din fașă", în 2018, după schimbarea conducerii DNA, sau care au fost judecate pe jumătate. Petre Tobă sau Gelu Oltean au scăpat de acuzații după ce DNA și-a dat seama că nu poate declasifica niște documente, în timp ce Adrian Bărăscu, fostul șef al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor(ONPM) a fost condamnat cu suspendare după ce a folosit fondurile operative ale MAI pe cheltuieli de protocol pentru confortul șefilor.

Lejeritatea în risipa banului public este dată de practica conducătorilor de ministere sau instituții militarizate care dau ordin să se facă anumite achiziții, după care documentele respective sunt secretizate. Astfel, nicio altă autoritate a statului nu poate cere desecretizarea respectivelor acte, nici măcar procurorii, așa cum rezultă din clasarea dosarului fostului ministru Petre Tobă.

Refuzul ministrului

În aprilie 2016, fostul ministru de Interne Petre Tobă a refuzat desecretizarea mai multor documente privind achizițiile făcute de mai mulți ofițeri superiori din Ministerul de Interne, angajați ai Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI). La data respectivă, ministrul și subordonațiii săi erau cercetați e DNA pentru delapidare.

Potrivit procurorilor, din probele dosarului rezultă că „au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative”. Astfel, au fost achiziționate căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai DIPI.

În noiembrie 2018, după plecare a Laurei Kovesi din fruntea DNA, noua conducere interimară a decis clasarea dosarului pe motiv „că fapta nu există”. Mai mult, DNA susține, în motivele de clasare, că „nu există nicio normă legală care să oblige conducătorul unei instituții publice să declasifice un document la cererea organului de urmărire penală”.

Cum se putea încheia cazul

Acest lucru l-a încurajat pe adjunctul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), generalul Iulian-Cristian Gherghe, care, în virtutea funcției, a ridicat de la bancă 180.000 de dolari din fondurile operative ale serviciului secret al Armatei, bani pe care i-a ținut un an în seiful de la birou, apoi și-a cumpărat cu ei un teren și o casă. La doi ani de la deplasarea la bancă a început ancheta internă la DGIA, moment în care Gherghe a început să acopere furtul, după care s-a pensionat subit. „Dacă reușea să pună toți banii înapoi nu auzeam vreodată de acest caz? Cine ar mai fi investigat de ce un general a scos dolarii din bancă și i-a ținut doi ani în seif?”, ne-a declarat un ofițer superior care cunoaște bine metodele de cheltuire a fondurilor operative.

Fără controale din partea Curții de Conturi, fără o evidență clară a acestor sume, banii sunt folosiți, cel mai frecvent, pentru cadouri de 8 martie pentru doamnele cu funcții de conducere în aparatul de stat și pentru daruri de zilele de naștere ale șefilor de structuri. „Cum credeți că se achiziționează și trimit celebrele coșuri de 8 martie, de Paște sau de Crăciun? Vinurile scumpe, ciocolata, șampania de firmă, sticlele de whisky trimise peste tot în țară, stilourile scumpe, ceasurile cadou, din ce bani credeți că sunt cumpărate? Din fondurile operative ale MAI, MapN, SRI, SIE sau SPP”, ne-a mai declarat același ofițer.

Concluzia judecătorului

La fel, magistratul care a decis arestarea preventivă a generalului Gherghe remarcă faptul că, la nivelul DGIA, nu a existat în ultimii doi ani nicio verificare contabilă. „...faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției unde funcționa, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breșe. /.../ Remarcabil că din data de 27 noiembrie 2018 până în prezent nimeni nu a știut de sustragerea acestei sume de bani din conturile speciale ale DGIA destinate utilizării pe timp de criză sau război” și „Nu a existat niciun control financiar-contabil, nici măcar unul de rutină, în doi ani de zile, nimeni nefiind interesat de soarta conturilor DGIA destinate situațiilor de criză sau război”, se arată în decizia de arestare semnată de judecătorul George Matei de la Curtea Militară de Apel București.

Cadouri pentru șefi

Un alt caz de delapidare a fondurilor operative ale structurilor din Ministerul de Interne este cel al lui Gelu Oltean, chestor de poliție și fost șef al DIPI. În august 2016, DNA anunța că a început urmărirea penală față de Oltean și alți cinci ofițeri superiori din MAI pentru delapidare. Despre Oltean, DNA spunea că „în cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale DIPI, suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale DIPI, nivelul de clasificare „secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale”.

De acești bani, Oltean dăduse ordin să se cumpere diverse produse pentru șefii din MAI. „Pentru cabinetul ministrului Afacerilor Interne a cumpărat stilouri, pixuri, parfumuri, cămăși, cravate, ceasuri. Ceasurile costau în jur de 5.000 lei, stilourile erau de circa de 2.000-3.000 lei, martora amintindu-și că a cumpărat o cravată din Italia, în valoare de peste 100 euro. De la cabinetul ministrului Afacerilor Interne i s-a cerut ca acea cravată să fie o marcă anume, pe care nu a găsit-o în România, situație în care martora a sunat un coleg din Italia, care a cumpărat cravata de acolo. Fiindu-i prezentat bonul de 160 euro, de la Brioni Retail Italia SRL, l-a recunoscut ca fiind bonul de achiziție al cravatei la care a făcut referire în cuprinsul declarației, cu precizarea că bonul l-a înmânat unui membru al comisiei de control al fondurilor operative”, se arată în rechizitoriul întocmit de DNA.

Rechizitoriul în acest dosar a fost redactat, dar a fost infirmat de șeful de secție Dănuț Volintitu după plecarea Laurei Kovesi. Astfel, doi ani mai târziu, în noiembrie 2018, DNA anunţa clasarea dosarului pentru toţi cei 6 inculpaţi, inclusiv Gelu Oltean. Ca și în cazul Petre Tobă, anchetatorii nu au mai găsit dovezi împotriva polițiștilor, documentele prin care au fost cheltuiți banii fiind secretizate.

Protecția Martorilor transportă porcul de Crăciun

Un alt caz celebru care s-a lăsat cu dosar penal pentru delapidare a fost cel al lui Adrian Bărăscu, fost șef al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM). În ianuarie 2021, după cinci ani de procese, chestorul Bărăscu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri.

De asemenea, fostul director adjunct al ONPM Cristian Pintilescu a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi cu suspendare cinci foşti comisari-şefi în cadrul ONPM: Ion-Octavian Nanu, Felicia-Violeta Popa, Marcel-Daniel Gomeajă, Viorel-Marcel Croitoru şi Răzvan-Gabriel Gheorghe, precum şi psihologul Andreea-Violeta Liţă, aceştia urmând să presteze muncă în folosul comunităţii. Alţi doi comisari şefi de la ONPM, Aurel Lehăduş şi Ştefan Stan, au fost sancţionaţi doar cu avertisment, iar comisarul şef Dan-Cristian Puşcaş a fost achitat. Decizia nu este definitivă.

Potrivit DNA, în perioada 2014 - 2015, Adrian-Augustin Bărăscu, „în calitate de ordonator terţiar de credite la ONPM, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit documente şi date inexacte menite să supradimensioneze cheltuielile viitoare, destinate protecţiei martorilor, şi anume 938.180 lei. Acest lucru a condus la virarea sumei de 743.880 lei", conform DNA.

Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă, Bărăscu şi subalternii săi au cheltuit fondurile Oficiului pe maşini de lux, vacanţe şi pentru dotarea birourilor cu echipamente de ultimă generaţie. Chiar şi „misiunile de transport" din acte erau, de multe ori, în interes personal, cum ar fi transportarea porcilor cumpăraţi pentru masa de Crăciun, susţin anchetatorii.

Video | Noaptea Muzeelor: sute de atracții culturale își așteaptă vizitatorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:15 0:00
XS
SM
MD
LG