Linkuri accesibilitate

Forumul judecătorilor și CSM către Guvernul Dăncilă: Publicați imediat raportul GRECO


Magistrați protestând pentru independența justiției și aplicarea recomandărilor GRECO și ale Comisiei de la Veneția
Magistrați protestând pentru independența justiției și aplicarea recomandărilor GRECO și ale Comisiei de la Veneția

Forumul Judecătorilor din România cere guvernului să autorizeze publicarea imediată a Raportului actualizat al GRECO cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiției asupra politicilor anticorupție din România. Șapte magistrați din CSM au cerut luni dimineață același lucru.

Ultimul raport GRECO, adoptat în sesiunea plenară de la Strasbourg din 19-21 iunie, un raport actualizat al celui ad hoc întocmit în martie 2018, este extrem de dur cu modificările legislative care afectează lupta anticorupție și cere desființarea urgentă a controversatei Secții Speciale pentru anchetarea magistraților.

Acesta este contextual în care Asociația Forumul Magistraților cere guvernului României să ”autorizeze publicarea raportului în cel mai scurt termen” pentru ca toate observațiile și criticile aduse modificărilor legislației penale să poată fi cunoscute și dezbătute de opinia publică. Comunicatul asociației de magistrați atrage atenția asupra obligației pe care o are statul de a respecta recomandările din raportul GRECO, dar și pe cele ale Comisiei de la Veneția.

O poziție tranșantă pe acest subiect au avut luni șapte magistrați din CSM, care au refuzat să participe la ședinta plenului dacă nu sunt retrase de pe ordinea de zi toate subiectele referitoare la Secția Specială. Astăzi CSM trebuia să valideze numirea Adinei Florea la șefia Secției Speciale, a cărei desființare este cerută de raportul GRECO menționat.

Cei șapte magistrați - procurorul Nicolae Andrei Solomon (vicepreședinte CSM), judecătorul Andrea-Anamaria Chis, judecătorul Mihai Balan, judecătorul Bogdan Mateescu, procurorul Cristian Ban, procurorul Florin Deac și procurorul Tatiana Toader- spun că nu vor mai participa la nicio ședință a plenului până când nu va fi publicat raportul GRECO și nu se vor analiza cerințele în ce privește Secția Specială. Magistrații atrag atenția că în afară de raportul GRECO, și cele ale Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene se referă la ”încălcarea independenței autorității judecătorești și împiedicarea luptei împotriva corupției, generate de existența și activitatea acestei Secții”.

Comunicatul Asociației Forumul Judecătorilor:

”Așa cum este deja notoriu, în cadrul celei de a 83-a sesiuni plenare a GRECO, desfășurată la Strasbourg între 17 și 21 iunie 2019, a fost adoptat, conform art. 34 din Regulile sale de procedură, un raport actualizat al celui ad hoc întocmit în martie 2018 cu privire la riscurile de afectare a luptei anticorupție din România, generate de preconizatele modificările aduse legilor justiției, fiind invitate autoritățile române să autorizeze publicarea raportului în cel mai scurt termen.

Față de interesul major al respectării de către România a angajamentelor asumate în calitate de membru al Consiliului Europei, cerem Guvernului României (implicit Ministrului Justiției) să autorizeze publicarea imediată a Raportului GRECO cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiției asupra politicilor anticorupție din România. Nu există și nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO.

Dimpotrivă, GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce.

Rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății.

Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005). De asemenea manieră procedează cvasitotalitatea curților constituționale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Curtea Constituțională a Federației Ruse – cel mai recent, Hotărârea din 17 octombrie 2017 ori Curtea Constituțională din Azerbaidjan – Decizia din 29 octombrie 2010).

Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș CĂLIN, co-președinte
judecător Anca CODREANU, co-președinte

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG