Într-unul dintre puținele interviuri pe care le-a acordat după încheierea mandatului de președinte, Emil Constantinescu, mărturisește la one2one, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la înființarea Alianței Nord Atlantice (NATO), că, la începutul anilor '90, România a fost la un pas să accepte ca aderarea la NATO să fie condiționată de acceptul Rusiei.
Se întâmpla în 1991, când România a semnat un tratat cu URSS (fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste).
Șansa României a fost că, de la semnarea tratatului, la Moscova, pe 5 aprilie 1991, de către președinții Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov, și până la momentul în care Parlamentul României ar fi trebuit să ratifice tratatul, Uniunea Sovietică s-a destrămat.
„Acest tratat nu era un lucru rău în sine, dar prevedea o dispoziție conform căreia, pentru intrarea în alte organizații, trebuia să fie acordul celeilalte părți”, povestește la one2one, Emil Constantinescu.
Fostul președinte, reprezentant al opoziției democratice în anii '90, crede că NATO și, mai ales, Statele Unite ale Americii – cel important membru al Alianței – sunt nu doar o garanție că România va fi apărată, dar și că democrația va rămâne sistem de guvernare în țară.
Inițiator al parteneriatului strategic România-SUA, lansat în 1997, fostul președinte Emil Constantinescu spune că alianța privilegiată cu SUA va rezista chiar și dacă Donald Trump va redeveni președinte al Statelor Unite.
Fostul șef al statului crede că Europa nu a făcut pași hotărâți în ceea ce privește propria securitate, iar Donald Trump are dreptate când avertizează statele aliate să-și sporească cheltuielile de apărare.
Fostul președinte Emil Constantinescu vorbește la one2one și despre situația Republicii Moldova, abuzurile trăite de domnia sa și familie în timpul ocupației ruse și intențiile Moscovei din prezent.
La final, Emil Constantinescu transmite și un mesaj românilor, înaintea celor patru rânduri de alegeri de anul acesta.
Cele mai importante declarații
- Despre rolul NATO în Europa: „NATO a fost un vehicul care a adus țările foste comuniste din Europa Centrală și de Est spre democrație și spre o dezvoltare economică, nu spre război.”
- Despre stadiul în care se afla, în 1996, dosarul aderării României la NATO: „România nu să hotărâse ce politică să adopte […] Nu se opunea nimeni pe față. Era acea politică tradițională românească – să așteptăm să vedem cine câștigă.”
- Despre posibila condiționare a Rusiei ca România să intre în NATO: „România, dacă dorea să adere la NATO și era în prag de aderare, trebuia să ceară acordul Uniunii Sovietice. Acest tratat a fost parafat și a fost semnat la Moscova, de președintele Iliescu. El nu s-a votat în Parlament, pentru că între timp a dispărut URSS-ul.”
- Despre momentul care a cântărit cel mai greu pentru aderarea României la NATO: „Momentul decisiv a fost respectarea statutului de partener strategic al Statelor Unite cu ocazia intervenției în Kosovo.”
- Despre garanțiile de securitate ale României: „Toată siguranța României este asigurată de Statele Unite în baza parteneriatului strategic. El (n.r. parteneriatul) va rezista în orice condiții.”
- Despre situația Republicii Moldova: „Toată lumea trebuie să înțeleagă de ce noi facem anumite concesii Ucrainei. Republica Moldova există acum pentru că este apărată de Ucraina”.
Fostul președinte Emil Constantinescu: Situația României este una bună datorită parteneriatul cu SUA
Fostul președinte Emil Constantinescu spune în interviul acordat Europei Libere că situația de securitate a României este bună în special datorită parteneriatul strategic cu SUA.
„Toată siguranța României este asigurată de Statele Unite în baza parteneriatului strategic. Baza de la Constanța, baza de la Deveselu, participările României în toate acțiunile se fac în baza parteneriatului strategic, nu în baza NATO”, argumentează fostul președinte al României.
Parteneriatul a fost lansat public de președinții României și SUA în iulie 1997, la București. Președintele american de la acel moment, Bill Clinton, a ajuns la București, de la summitul NATO de la Madrid, unde aliații deciseseră ca România să nu fie primită încă în Alianța Nord Atlantică.
Emil Constantinescu spune că importanța parteneriatului României cu SUA și-a arătat valabilitatea și după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Încheierea parteneriatul strategic cu Statele Unite a fost mai importantă pentru siguranța națională a României chiar și decât intrarea în NATO, crede Constantinescu.
Fostul președinte este convins că relația României cu SUA va rămâne una privilegiată chiar și în condițiile în care Donald Trump ar reveni la Casa Albă.
„Parteneriatul nu se poate schimba. Uitați-vă ce se întâmplă cu parteneriatul (n.r. al SUA) cu Israelul sau chiar cu Turcia, indiferent de variațiile din politica internă, pentru că există o linie strategică extrem de importantă!”.
El adaugă: „Europa Vestică ar trebui să știe foarte clar că prosperitatea Europei Occidentale [...] s-a făcut sub protecția militară americană.”
Moldova, „frații noștri”, pentru care Emil Constantinescu ar lupta pe front
Emil Constantinescu mărturisește la Europa Liberă că, dacă Republica Moldova ar ajunge în situația de a fi obligată să se apere, atunci domnia sa ar merge pe front. Constantinescu are 84 de ani și a trăit pe viu ocupația sovietică de după al Doilea Război Mondial.
Fostul președinte s-a născut în 1939 la Tighina, localitate care acum se află în Republica Moldova, în administrarea așa-zișilor lideri din Transnistria.
Atât el cât și familia sa au avut de suferit odată cu preluarea teritoriului de către ruși.
„Eu am trăit aceste lucruri: năvălind rușii și jefuind, Armata rusă, în situația în care eram aliați, după 23 august, am văzut toate jafurile”.
Fostul președinte al României spune că și în trecut, dar și acum, Republica Moldova este liberă pentru că Ucraina a decis să rămână independentă de Federația Rusă și luptă să rămână așa.
„Republica Moldova există acum pentru că este apărată de Ucraina. [...] Faptul că Ucraina acum nu este inclusă [în Rusia] sau n-a urmat calea Belarusului este extrem de important pentru Moldova, pentru că altfel țelul Rusiei, normal, este expansionist, revanșard, imperialist, de a deține controlul Mării Negre și, mai departe, al Mediteranei”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
