Senatul francez a adoptat sâmbătă planul nepopular de reformă a pensiilor al președintelui Emmanuel Macron, cu 195 de voturi pentru și 112 voturi împotrivă. Noua lege prevede creșterea vârstei de pensionare cu doi ani la 64 de ani, relatează Reuters.
Senatul a votat textul în ciuda celei de-a șaptea zile de demonstrații la nivel național împotriva planului de a creștere a vârstei de pensionare. Majoritatea alegătorilor se opun textului, potrivit sondajelor de opinie.
Premierul Elisabeth Borne nu şi-a ascuns satisfacţia după acest prim succes legislativ real, la începutul unei săptămâni decisive în care guvernul speră să vadă această reformă adoptată definitiv după un curs parlamentar haotic.
„S-a făcut un pas important", a spus ea într-o declaraţie pentru AFP, convinsă că „există o majoritate" în Parlament pentru adoptarea reformei.
Proiectul preşedintelui Macron mai trebuie să primească un vot decisiv în Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului, care va avea loc probabil joi.
În timp ce Senatul încheia examinarea reformei, sute de mii de oameni au ieşit în stradă în a şaptea zi de proteste împotriva reformei şi a creşterii vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Ministerul de Interne a numărat 368.000 de manifestanţi în Franţa, dintre care 48.000 la Paris, mai puţin decât pe 16 februarie, zi care a mobilizat cel mai puţin de la începutul protestului din 19 ianuarie. Cifrele sunt în scădere semnificativă faţă de marţi, când 1,28 milioane de oameni au ieşit în stradă în Franţa, potrivit Ministerului de Interne.
La rândul său, sindicatul CGT a estimat că peste un milion de persoane au manifestat sâmbătă. Este cea mai mică cifră prezentată de sindicatul central de la începutul mişcării sociale, mai mică decât cei 1,3 milioane de manifestanţi din 16 februarie.
Francezii sunt, potrivit sondajelor, în cea mai mare parte ostili acestei reforme, considerând-o „nedreaptă", în special pentru femeile şi angajaţii cu locuri de muncă dificile.
Vineri, preşedintele Macron a spus că reforma pensiilor trebuie să se „termine" în Parlament, sugerând că nu exclude nimic, inclusiv recurgerea la articolul 49.3 din Constituţie, care permite adoptarea fără vot. Opoziţia ar putea recurge la o moţiune de cenzură, pentru a determina căderea guvernului.
