Temperaturile mai scăzute decât de obicei au agravat criza energetică, care i-a obligat pe unii locuitori ai Kievului să adune zăpadă și apă și să doarmă îmbrăcați în paltoane.
În capitală, luna aceasta, temperatura minimă pentru fiecare zi a scăzut sub media istorică a minimelor din ianuarie în toate zilele, cu excepția a patru.
Aproape 3.000 de blocuri de locuințe din Kiev au rămas joi fără încălzire, după un atac rusesc de la începutul acestei săptămâni.
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice s-au intensificat la începutul lunii ianuarie, pe fondul unei perioade excepțional de reci în care temperaturile au scăzut la aproape -20°C afară și sub multe grade cu minus în case.
Autoritățile au declarat „stare de urgență” în sectorul energetic al Ucrainei. Pe 9 ianuarie, atacurile asupra Kievului l-au determinat pe primar să le ceară locuitorilor să părăsească orașul din cauza situației critice.
Pe 21 ianuarie, aproape 60% dintre locuitorii capitalei nu aveau electricitate, pe lângă întreruperile de apă și încălzire.
Pe 20 ianuarie, temperaturile nocturne sub minus 13 grade Celsius au afectat peste 1 milion de oameni, a declarat președintele Zelenski după cel mai recent bombardament cu aproape 300 de drone și rachete. O zi mai târziu, aproape 60% din capitală era încă fără curent electric.
Bombardate după ce a fost restabilită alimentarea cu energie
Kievul, cu o populație de peste 3 milioane de locuitori, se luptă să restabilească alimentarea cu energie electrică, încălzire și apă, în timp ce rachetele și dronele rusești continuă să vizeze infrastructura critică a orașului, în contextul în care apărarea aeriană ucraineană este pusă la grea încercare.
Aproximativ 4.000 din cele 5.635 de clădiri de apartamente din Kiev lăsate fără căldură și curent electric după atacul rusesc din 20 ianuarie au rămas în continuare fără încălzire.
„Situația este dificilă deoarece majoritatea acestor clădiri sunt reconectate pentru a doua oară în urma avarierii infrastructurii critice pe 9 ianuarie”, a declarat primarul Vitali Kliciko într-o postare pe Telegram din 21 ianuarie.
De asemenea, peste 600.000 de persoane ar fi părăsit capitala Ucrainei din cauza crizei energetice provocate de atacurile rusești după ce primarul i-a sfătuit pe locuitori să plece, dacă este posibil, din cauza valului persistent de frig. Cifra lansată de autoritățile locale nu este confirmată însă de cele militare.
Clădirile de locuinte au rămas fără încălzire și joi, după un atac masiv rusesc cu drone asupra infrastructurii civile și a rețelei de energie electrică și de gaze, în ciuda faptului că Rusia continuă să susțină că atacă doar ținte militare.
Încălzirea a fost restabilită într-o parte din cele peste 5.600 de clădiri care au fost scoase din funcțiune acum două zile, a anunțat Klitsciko într-o actualizare făcută pe Telegram. „În această dimineață, puțin sub 3.000 de clădiri înalte din capitală rămân fără încălzire. Noaptea trecută, 227 de case au fost conectate la încălzire”, a scris Klitsciko.
„Situația este dificilă deoarece majoritatea acestor clădiri sunt reconectate pentru a doua oară în urma avarierii infrastructurii critice pe 9 ianuarie”, a declarat Kliciko într-o postare pe Telegram din 21 ianuarie.
Pe 9 ianuarie, rețeaua energetică a Kievului a fost grav afectată de atacurile rusești lăsând peste 6.000 de case fără încălzire. Atacul de marți a avut loc exact în momentul în care autoritățile au restabilit încălzirea în majoritatea clădirilor.
Serviciul de presă al lui Kliciko a declarat pentru Kyiv Independent că numărul de 600.000 a fost calculat pe baza datelor de facturare a telefoniei mobile. În urmă cu aproape două săptămâni, pe 9 ianuarie, Kliciko i-a îndemnat pe locuitori să „părăsească temporar orașul”, dacă au această posibilitate.
Contradicții între administrația civilă și cea militară, frigul rămâne persistent
Administrația Militară a Kievului nu a confirmat afirmațiile primarului conform cărora 600.000 de locuitori au părăsit orașul.
„Asemenea informații nu au fost confirmate de nicio unitate a Administrației Militare a orașului Kiev, iar acum, dacă un astfel de număr de abonați cărora li se oferă servicii de energie electrică ar fi plecat, atunci, probabil, situația energiei electrice nu ar fi atât de critică”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Administrației Militare, Katerina Pop.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 21 ianuarie că aproape 60% din populația Kievului, adică peste un milion de locuitori, nu avea electricitate, în timp ce ministrul infrastructurii a spus că unitățile de cogenerare au fost transferate din alte regiuni ucrainene la Kiev pentru a furniza energie electrică și încălzire.
Kiev, Harkov, Sumî, Cernigov și Dnipro, precum și regiunile înconjurătoare, se confruntă cu cea mai dificilă situație, a adăugat el.
Situația energiei electrice rămâne însă dificilă, a declarat Klitciko joi.
„Penele de curent de urgență continuă la Kiev. Lucrătorii din companiile de utilități și energie lucrează non-stop pentru a restabili încălzirea și lumina în casele locuitorilor din Kiev”, a scris el, fără a oferi un termen limită pentru restabilire.
Corespondenții Kyiv Post au înregistrat miercuri peste 40 de ore de întrerupere continuă a curentului în unele cartiere din Kiev.
Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe 14 ianuarie, în contextul în care Rusia și-a intensificat atacurile energetice, într-o încercare aparentă de a reduce moralul ucrainenilor din capitala înghețată, la aproape patru ani de la începutul invaziei rusești în Ucraina.
Operatorul rețelei de energie de stat din Ucraina, Ukrenergo, a anunțat pe 21 ianuarie că situația energetică din Kiev și din regiunea înconjurătoare rămâne dificilă și că întreruperile de curent programate vor continua la nivel național.
Ukrenergo a adăugat că atacurile rusești au lovit instalații energetice din mai multe regiuni, provocând pene în regiunile Dnipropetrovsk, Odesa, Zaporojie și Harkov.
Situația din Kiev și regiunea Kiev a rămas, de asemenea, dificilă după atacul în masă precedent, a precizat Ukrenergo, adăugând că sunt în curs de desfășurare reparații de urgență acolo unde condițiile de securitate permit acest lucru.
Redacțiile ucrainene, înghețate și ele. Reporteri fără frontiere cere ajutor pentru ele
Instituțiile media ucrainene se luptă cu condițiile meteorologice extreme de iarnă, atacurile rusești și întreruperile de curent pentru a ține publicul informat.
Reporteri fără Frontiere (RSF), care a discutat cu mai multe redacții din Kiev, le laudă curajul și îndeamnă comunitatea internațională să intensifice sprijinul economic pentru ca aceste instituții să poată continua să relateze, un serviciu public vital.
„Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice amenință întregul ecosistem media al Ucrainei. Jurnaliștii curajoși care continuă să lucreze în ciuda temperaturilor scăzute din birourile și casele lor trebuie să primească sprijin pe termen lung pentru a achiziționa echipamentele de care au nevoie pentru a relata în condiții atât de dificile. RSF face apel la comunitatea internațională să se organizeze pentru a sprijini mass-media ucraineană, în special prin intermediul Fondului Internațional pentru Reconstrucția Mass-Media Ucrainene (IFRUM)”, scrie Pauline Maufrais, responsabil regional RSF pentru Ucraina.
„Situația s-a deteriorat recent, iar în prezent funcționăm în modul de economisire a energiei. În cazul unei pene complete de curent, putem rămâne în direct doar maximum 6 ore”, a explicat Ruslana Brianska, directoarea postului de radio independent Hromadske Radio, cu sediul la Kiev.
Deși radioul a fost în mare parte cruțat de la începutul invaziei rusești, studiourile sale fiind situate într-o clădire cu „infrastructură critică” care beneficiază de energie electrică relativ neîntreruptă – în prezent, operațiunile postului sunt serios restricționate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
