Cândva în 2024 – nu e clar când – din depozitul farmaciei Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă (CMDTAMP) din București au dispărut medicamente în valoare de 10.175.983,64 de lei (aproximativ 2 milioane de euro).
Deși a trecut mai bine de un an de la ceea ce pare să fi fost o delapidare, reprezentanții Centrului nu știu nici astăzi cine este responsabil de furtul medicamentelor.
Dispariția lor a fost descoperită la finele anului 2024, când reprezentanții Centrului au făcut inventarul medicamentelor.
Potrivit unui raport al Curții de Conturi, lipsa bunurilor de aproximativ 2 milioane de euro nu ar fi fost consemnată în fișele contabile ale Academiei Române – instituția în subordinea căreia se află Centrul Medical.
Deși funcționează autonom și este generatoare de venituri proprii, Academia Română este finanțată de la bugetul de stat cu aproximativ 100 de milioane de euro pe an.
Cine a luat medicamentele?
Pe lângă entitățile juridice pe care le are în subordine – cea mai notabilă fiind Fundația Elias – Academia Română controlează în centrul Bucureștiului și un centru de medicină ambulatorie cunoscut mai degrabă de angajații din instituțiile de forță.
CMDTAMP, cunoscut și sub numele de „Policlinica 10” (de la numărul clădirii, de pe strada Washington 10) sau „Policlinica PCR”, este situat în apropierea clădirii Guvernului.
Serviciile CMDTAMP sunt decontate de stat prin intermediul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, o structură a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate care gestionează asigurările plătite de militari, polițiști, jandarmi, judecători, procurori sau angajații serviciilor secrete (SRI, SIE, SPP, STS).
La Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă lucrează peste 150 de medici.
Unitatea are un serviciu de ambulanță propriu, centru de hemodializă, laborator de analize paraclinice, laborator de imagistică dotat cu CT, precum și o farmacie proprie.
De aici au dispărut, în 2024, medicamentele în valoare de peste 10 milioane de lei.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, reprezentanții Centrului spun că medicamentele lipsă sunt „de uz curent, destinate vânzării”.
Potrivit unui raport al Curții de Conturi consultat de Europa Liberă, Academia Română nu ar fi făcut toate demersurile pentru a afla cine este vinovat de dispariția medicamentelor.
„Cu toate că bunurile constatate lipsă au fost scăzute din gestiune și entitatea a depus plângere penală, nu a fost analizat caracterul imputabil al lipsurilor, nu a fost emisă decizia de imputare și nu a fost înregistrat în contabilitate dreptul de creanță față de persoanele responsabile de producerea pagubei”, scriu inspectorii Curții de Conturi în raportul întocmit pe 2 decembrie 2025.
În acest fel, consideră Curtea de Conturi, Academia Română ar fi „denaturat” situațiile financiare cu suma de 10.346.231,99 de lei, cât valorau medicamentele dispărute.
„Prin omisiunea de emitere a deciziei de imputare, instituția nu și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea bunurilor publice și recuperarea prejudiciilor.”
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere de la Academia Română cu privire la constatările Curții de Conturi.
Reprezentanții instituției ne-au răspuns doar că „situația de la Centrul Medical Washington care face obiectul articolului dumneavoastră a fost sesizată Parchetului de pe lângă Tribunalul București în luna ianuarie 2025 de către conducerea CMDTAMP” și că „faptele se află în cercetarea organelor competente”.
Academia Română a refuzat să răspundă întrebărilor punctuale ale Europei Libere cu privire la cine ar putea fi vinovat de dispariția medicamentelor și de ce nu a înregistrat paguba în contabilitate – așa cum susține Curtea de Conturi.
În schimb, directorul general al Centrului Medical, generalul locotenent în rezervă Șerban Rădulescu, a răspuns pentru Europa Liberă că „rezultatul inventarierii” – mai exact constatarea lipsei medicamentelor – „a fost înregistrat în evidențele contabile (ale Centrului, n.r.) la sfârșitul anului 2024 și a fost oglindit și în bilanțul contabil înaintat Academiei Române”.
„Având în vedere că la nivelul unității nu s-a putut stabili cu certitudine vinovăția persoanelor care au avut în gestiune medicamentele constatate lipsă, prejudiciul a fost repartizat conform prevederilor legale, în funcție de salariul avut la data constatării acestuia și a timpului lucrat”, spune gen. lt. Rădulescu.
El a mai precizat pentru Europa Liberă că Centrul – care are autonomie juridică – s-a constituit parte civilă în dosarul aflat în cercetare la Parchetul de pe lângă Tribunalul București privind dispariția medicamentelor.
Mai mult, Centrul a dat în judecată zece angajați care ar putea fi responsabili – direct sau indirect – de dispariția medicamentelor. Dosarul a fost înregistrat în toamna anului trecut pe rolul Tribunalului București și nu a primit încă termen de judecată.
„Considerăm că instituția a luat măsurile prevăzute de lege, a informat conducerea Academiei Române și Curtea de Conturi”, a conchis directorul Centrului medical.
Gen. lt. Șerban Rădulescu este unul dintre cei mai vechi șefi din sistemul sanitar din România. El conduce CMDTAMP încă de după Revoluția din 1989.
A evitat de-a lungul timpului apariția în presă, justificând, într-o discuție cu jurnaliștii de la Libertatea din 2021 că „nu vreau să vorbesc cu niciun jurnalist, pentru că așa e mai bine pentru mine.”
„Așa am rezistat atâția ani. Dacă nu ieși în evidență nimeni nu-ți râvnește locul”, a spus el.
CMDTAMP, oferit de Guvern Academiei
Potrivit legii, Centrul de pe strada Washington asigură asistenţă medicală primară, de specialitate și de urgenţă atât celor asigurați în sistemul public, cât și demnitarilor români și străini.
Printre instituțiile cu care a colaborat în trecut se numără și Ministerul de Externe, cu care Centrul a avut mai multe protocoale privind acordarea de servicii medicale diplomaților.
Până în 2007, CMDTAMP s-a aflat în subordinea Ministerului Apărării.
Printr-o ordonanță de urgență care a fost contestată inclusiv la Curtea Constituțională, Centrul a fost trecut de Guvernul Tăriceanu din subordinea Ministerului Apărării în cea a Academiei Române.
Tot atunci, imobilele de pe strada Washington 8-10 din zona nordică a Bucureștiului, aflate în proprietatea statului, au fost date în folosința Academiei.
Alte nereguli constatate de Curtea de Conturi la Academia Română
Curtea de Conturi mai dezvăluie, în raportul întocmit în decembrie 2025, și alte presupuse nereguli comise de Academia Română în documentele financiare.
Inspectorii le numesc „erori cu influențe semnificative asupra situațiilor financiare” ale Academiei.
Unele nereguli privesc modul în care Academia a gestionat în ultimii ani Fundația Elias.
Această fundație a fost înființată și este controlată de Academia Română pentru a gestiona bunurile lăsate instituției prin testament, la începutul secolului XX, de către industriașul Jacques M. Elias.
Printre clădirile deținute Fundația Elias se află cea a spitalului cu același nume din București sau Grand Hotel Continental din București. Fundația are proprietăți și la Viena.
Curtea de Conturi susține însă că, deși averea lui Elias i-a fost donată, Academia Română „nu deține o evidență a bunurilor primite prin testatament cu care ulterior a înzestrat fundația pe care a constituit-o și asupra căreia are drept patrimonioal, de supraveghere și control”.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor consultate de Europa Liberă, Fundația Elias a menționat în declarația fiscală depusă în 2025 capitaluri totale de 364 de milioane de lei. Aproximativ 300 de milioane de lei valorează clădirile și terenurile.
Potrivit statutului fundației, Academia Română trebuie să încaseze anual 10% din veniturile totale ale Fundației Elias – care provin în mare parte din chiriile clădirilor lăsate moștenire de industriașul Elias.
Între 2022 și 2024, Academia a încasat și înregistrat în contabilitate 10% din excedentul declarat de Fundație, nu din venituri.
Adică 879.000 de lei, în loc de 6,1 milioane de lei.
Nereguli au fost descoperite și la Spitalul Elias, unde nu au fost înregistrate în contabilitate toate serviciile medicale efectuate, ci doar cele decontate de la bugetul de asigurări de sănătate.
Tot la Elias, o altă neregulă este că o firmă care a câștigat o licitație a depus o garanție de 3.700 de lei, în loc de 37.000 de lei, cât prevedea contractul.
Reprezentanții Academiei Române au refuzat să comenteze aceste acuzații ale Curții de Conturi.
Concluzia inspectorilor Curții de Conturi: „La nivelul Academiei Române nu există o evidență clară și un mod de gestionare eficientă a patrimoniului deținut, public și privat al statului, respectiv privat al Academiei, iar rolul conducerii Academiei Române de a supraveghea și coordona activitatea celor două fundații, constituite de academie tocmai pentru a gestiona patrimoniul privat al Academiei primit prin donații, nu este exercitat în mod corespunzător”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
