Președintele Ali Bongo Ondimba este în arest la domiciliu, iar unul dintre fiii săi a fost arestat sub acuzația de trădare. Militarii au propus ca șeful gardei prezidențiale să conducă țara pe timpul tranziției.
„În numele poporului gabonez, am decis să apărăm pacea prin încheierea regimului actual”, au declarat militarii într-un anunț televizat.
Ei s-au răzvrătit după ce președintele Ali Bongo ar fi câștigat cu 64% din voturi un al treilea mandat, în urma alegerilor contestate de sâmbătă.
Alegerile nu ar fi fost libere, susțin criticii regimului, iar guvernul tăiase accesul la internet, care a fost între timp parțial reluat, și a restricționat circulația. Nu au fost prezenți nici obervatori internaționali la urne.
Membrii jandarmeriei, ai gardei naționale și ai altor structuri din aparatul de securitate ale Gabonului au anunțat miercuri anularea rezultatului alegerilor, împreună cu disoluția celorlalte instituții ale țării.
În capitala Libreville s-au auzit, la scurt timp după anunțul televizat al puciului, focuri de armă.
Locuitorii capitalei au ieșit în stradă să sărbătorească sfârșitul regimului lui Bongo, cântând imnul național împreună cu soldații.
Transportul internațional, atât maritim cât și aerian, a fost suspendat. Posturile franceze France 24, RFI și TV5Monde au fost interzise sub pretextul că nu dau dovadă de obiectivitate.
Cei 400 de soldați francezi staționați în Gabon rămân în alertă, dar nu au acționat în niciun mod până la publicarea acestui articol. Franța a confirmat rezultatele care îl arată câștigător pe Bongo, dar monitorizează îndeaproape situația.
„În trecut, Franța ar fi intervenit militar, dar și-a modernizat între timp politica externă”, afirmă pentru Al Jazeera Tara O’Connor, directoare executivă a companiei Africa Risk Consulting.
„Lovitura de stat din Gabon e diferită de altele, din alte țări vest-africane. De unde acelea se referă la securitate și guvernare, aici este vorba de procesul electoral”, precizează tot pentru Al Jazeera analistul de securitate Ovigwe Eguegu de la grupul de consultanță Afripolitika.
Și Uniunea Europeană urmărește cu îngrijorare situația. „Dacă va fi confirmat că este o nouă lovitură de stat, instabilitatea în întreaga regiune va crește”, a declarat Josep Borrell, reprezentantul extern al UE.
Gabonul se află pe coasta de vest a Africii Centrale și are o populație de 2,3 milioane de oameni. Țara a fost colonizată de Imperiul Francez, motiv pentru care limba oficială a țării este franceza și religia majoritară este creștinismul.
Gabonul are al cincelea cel mai mare PIB per capita din Africa, mulțumită rezervelor de petrol și a investițiilor străine prin grupul OPEC. Cu toate acestea, patru din zece tineri gabonezi sunt șomeri.
Lipsit de violențe domestice sau religioase, Gabonul a fost considerat relativ stabil, după standardele regiunii.
Familia prezidențială este extrem de controversată. Mai mulți membri ai familiei Bongo sunt anchetați în Franța pentru corupție, delapidare și spălare de bani după ce ar fi ascuns sume imense de la stat în fonduri private, în Franța.
Actualul președinte a preluat controlul în 2009, după ce tatăl său a condus țara timp de 41 de ani.
Și în 2016, alegerile prezidențiale au fost intens disputate, ceea ce a dus la proteste în capitala Libreville. Între 50 și 100 de protestatari au fost uciși de către forțele de ordine și peste o mie de oameni au fost arestați.
În 2019, când președintele se afla în Maroc pentru tratament medical, armata a declarat că organizase un puci. Guvernul a redobândit la scurt timp după controlul asupra țării.
Acum doar o lună, la sfârșitul lunii iulie, a avut loc o lovitură de stat și în Niger. Rebelii contestau legăturile guvernului cu Franța, fosta putere imperială.
Dacă va avea succes, puciul din Gabon va fi al optulea în trei ani în regiunea vest- și centrafricană.
