Mai puțin spectaculoase decât descoperirile antice sau medievale, dovezile din preistorie sunt o sursă importantă de informații despre evoluția genetică a civilizației europene, precum și a faunei din zonele respective. Descoperirile au dus la o imagine clară referitoare la felul în care s-au construit civilizațiile europene actuale.
Situl arheologic de la Urlați - urme din neolitic la 60 de kilometri de București
1
August 2024 - Dealul Merez, în apropierea Urlați (jud. Prahova) - Arheologii au descoperit în această zonă - situată între satele Șoimești și Ceptura - dovezi ale unei populații care a trăit aici în urmă cu peste 5.000 de ani. Situl este cunoscut de la începutul secolului trecut și a fost descoperit de un invățător,. A mai fost studiat în anii '90.
Acum, pe Dealul Merez lucrează arheologi și ucenici - elevi și studenți, care caută artefacte - ei sapă până la adâncimea la care găsesc sol nealterat de activități umane, în culoarea zonei. În timpul acestor cercetări au descoperit fragmente ceramice de la diverse tipuri de vase, piese de podoabă, unelte sau arme.
Acum, pe Dealul Merez lucrează arheologi și ucenici - elevi și studenți, care caută artefacte - ei sapă până la adâncimea la care găsesc sol nealterat de activități umane, în culoarea zonei. În timpul acestor cercetări au descoperit fragmente ceramice de la diverse tipuri de vase, piese de podoabă, unelte sau arme.
2
Adâncimea unei secțiuni poate varia de la câteva zeci de centimetri la câțiva metri, în funcție de felul în care s-a modificat relieful de-a lungul secolelor.
Deși nu la fel de spectaculoase precum excavarea unor ziduri ori morminte, descoperirile arheologice care datează din preistorie ajuta la formarea une imagini asupra evoluției comunităților respective, precum și asupra faunei specifice zonei.
Deși nu la fel de spectaculoase precum excavarea unor ziduri ori morminte, descoperirile arheologice care datează din preistorie ajuta la formarea une imagini asupra evoluției comunităților respective, precum și asupra faunei specifice zonei.
3
Imagine din dronă cu secțiunile săpăturilor arhelologice de la Urlați. Pe un deal acum total nelocuit, în neolitic, la finalul Epocii de Piatră, exista o așezare în care specialiștii estimează că locuiau aproximativ 100 de oameni.
Epoca de piatră a durat aproximativ 3,4 milioane de ani și s-a încheiat în jurul anului 2000 î.Ch.
A avut trei perioade: paleolitc, mezolitic, neolitic, iar populațiile care locuiau în neolitic pe teritoriul României, afirmă arheologii, erau unele dintre cele mai avansate ale epocii.
Epoca de piatră a durat aproximativ 3,4 milioane de ani și s-a încheiat în jurul anului 2000 î.Ch.
A avut trei perioade: paleolitc, mezolitic, neolitic, iar populațiile care locuiau în neolitic pe teritoriul României, afirmă arheologii, erau unele dintre cele mai avansate ale epocii.
4
În 2019, la Strejnic, 30 de kilometri sud-vest de Ploiești, aceiași arheologi care lucreză acum la Merez au descoperit într-un tumul un mormânt vechi de peste 5000 de ani. În mormânt erau rămășițele unui adult și ale unui copil. În ultimii ani, arheologii din Prahova au descoperit peste 40 de tumuli în care erau înmormântați peste 200 de oameni.
5
Tumulul este o movilă de pământ sau de piatră, de formă conică sau piramidală, ridicată deasupra unui mormânt în scop de protecție.
Spre deosebire de siturile arheologice clasice, unde săpăturile se fac inclusiv cu măturica și fărașul, pentru dezgroparea tumulilor este nevoie chiar de excavator.
Mormanul de pământ pe care rudele celor decedați îl făceau deasupra mormintelor depășește uneori 8-9 metri.
Spre deosebire de siturile arheologice clasice, unde săpăturile se fac inclusiv cu măturica și fărașul, pentru dezgroparea tumulilor este nevoie chiar de excavator.
Mormanul de pământ pe care rudele celor decedați îl făceau deasupra mormintelor depășește uneori 8-9 metri.
6
Fiecare urmă arheologică este inventariată și analizată. Bucățile cele mai mari sunt triate pe loc, altele mai mici sunt transportate la Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, unde restauratorii le sortează și le transformă în exponate pentru muzeu. În ultimii ani, tone de material arheologic au ajuns la restauratori.
7
Secțiune într-un tumul. Pentru a ajung la mormintele propriu-zise, arheologii trebuie să sape și 8-9 metri sau să decoperteze movile mari de pământ. În principiu, într-un tumul este îngropată o singură familie. De obicei, este vorba despre familiile care aveau un anumit statut în societate.
8
Locul în care a fost descoperit un mormânt într-un tumul. În imagine se observă diferența de nivel și cât de adânc a fost nevoie să se sape pentru a se ajunge la mormintele propriu-zise. În morminte, pe lângă oase, arheologii au descoperit bijuterii din piatră sau os și vase de lut.
9
Arheologii fotografiază descoperirile dintr-un tumul în poziția în care au fost găsite, pentru că inclusiv modul în care sunt așezați în mormânt pot da indicii despre perioada din care provin.
10
Pandantiv din canin de urs, epoca bronzului, descoperit la Șoimești, Dealul Merez în august 2024. Oasele de animale erau unul dintre materialele folosite de oamenii preistorici pentru fabricarea armelor sau podoabelor.
