Numită de UNESCO o „capodoperă” și renumită pentru picturile sale murale în culori vii și reprezentări complexe, Mănăstirea Gelati este una dintre comorile naționale ale Georgiei.
În primăvara anului 2020, georgienii au fost șocați să vadă mănăstirea ortodoxă din secolul al XII-lea, simbol venerat al Georgiei independente, în stare de paragină, cu o prelată albastră fixată parțial pe acoperiș. După o renovare costisitoare realizată cu câteva luni mai devreme, prin acoperișul mănăstirii curgea apa, punând astfel în pericol picturile murale din interior.
Reacția publicului la fotografiile răspândite pe scară largă pe rețelele de socializare și discuțiile din presa scrisă și televizată, au fost imediate și foarte puternice, oamenii simțind că există motive reale de îngrijorare.
În 2017, Catedrala Bagrati din apropiere, un exemplu iconic de arhitectură georgiană de secol XI, a fost scoasă de pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, după ce aspectul ei a fost modificat din cauza unei reconstrucții intens criticate. Astfel, georgienii s-au temut că Gelati va fi următorul monument eliminat de pe prestigioasa listă UNESCO, aceștia spunând că răspunsul guvernului a fost inadecvat și opac, punând în pericol moștenirea culturală unică a Georgiei.
Amplasată la poalele Munților Caucazului de Nord, mănăstirea din gresie formată din trei biserici, o clopotniță și o academie de studii, se află în stare de paragină. Renumitele sale picturi murale, care înfățișează sfinți și figuri din istoria Georgiei, au fost deteriorate în multe locuri de scurgerea apei de ploaie prin acoperișul refăcut. Conform experților, odată cu venirea vremii ploioase de iarnă, acoperișurile temporare fixate pe două dintre bisericile complexului, vor pune în pericol deteriorarea interioarelor.
Cu toate acestea, Ioseb Burjanadze, preot ortodox și starețul Mănăstirii Gelati, a declarat pentru Europa Liberă că totul decurge conform planului.
„Lucrările de restaurare sunt în curs. Nu știm când se vor termina. Totul a fost făcut foarte bine", a spus Burjanadze.
Intrarea principală a Mănăstirii Gelati este încă închisă, iar jurnaliştilor nu le este permisă intrarea. Poliția de securitate a statului păzește ușa, lucru nemaîntâlnit la o mănăstire georgiană. Unele părți ale clădirilor sunt izolate cu bandă galbenă și înconjurate de schele.
Biserica Sf. Gheorghe, una dintre cele trei biserici ale mănăstirii, rămâne deschisă pentru slujbe religioase. Enoriașii care vin săptămânal la slujbe nu știu când se va deschide biserica principală sau când se va termina reconstrucția.
„Îmi pare foarte rău pentru acest loc”, a declarat pentru Europa Liberă Marina Lomtatidze, care vine de 30 de ani în fiecare săptămână la Gelati. „Gelati este inima Georgiei, un simbol al culturii, istoriei și credinței noastre. Și vreau să știu ce se va întâmpla aici, dar nu putem înțelege nimic. Nimeni nu știe nimic".
Afacerile multor localnici depind de Mănăstirea Gelati, pentru că au hoteluri și pensiuni deschise în zonă.
Gelati deține un loc special în istoria Georgiei. Complexul monahal a fost fondat de David al IV-lea, cunoscut în popor ca David Ziditorul, arhitectul Epoii de Aur a Georgiei, cel mai mare conducător și reformator al țării. Mănăstirea găzduiește mozaicuri clasice în stil bizantin, inclusiv un mozaic din secolul al XII-lea care o înfățișează pe Fecioara Maria cu Pruncul în brațe, încadrați de doi arhangheli. Regele David a vrut să facă din Gelati atât un lăcaș de cult, cât și un lăcaș de educație și încă reprezintă o mare atracție pentru liderii politici din Georgia. În 2004, după „Revoluția Trandafirilor” din Georgia, proaspătul președinte ales, Mihail Saakașvili, a depus jurământul în interiorul Mănăstirii Gelati, la mormântul lui David Ziditorul.
În 2014, guvernul a început reconstrucția bisericii principale din incinta Mănăstirii Gelati. Scopul principal a fost renovarea acoperișului vechi aflat în stare avansată de degradare. Ambasada SUA în Georgia a alocat bani pentru prima fază a reconstrucției; a doua fază a fost finanțată de Banca Mondială.
Agenția Națională pentru Conservarea Patrimoniului Cultural Georgian a fost inițial însărcinată cu gestionarea proiectului. Agenția a contractat, în primă fază, o firmă pentru repararea acoperișului. Astăzi, cinci reprezentanți ai Academiei Teologice din Tbilisi, organism aflat în subordinea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe, lucrează pentru a stabili cât de deteriorate sunt picturile murale.
Inspectorii agenției au vizitat Gelati în decembrie 2019 și nu au menționat nicio problemă cu acoperișul. Dar, după publicarea fotografiilor și indignarea publică, guvernul a informat UNESCO, în septembrie 2020, că noul acoperiș din țiglă a fost rupt și curge apa prin el, ceea ce a cauzat deterioarea unei picturi murale, a unui mozaic și a unei parți din piatra clădirii.
Guvernul a promis UNESCO că va salva Mănăstirea Gelati și că va invita specialiști străini să-i consilieze asupra modului corect de acțiune. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Georgia, care administrează oficial situl Gelati, nu au făcut niciun comentariu.
Exemplul Catedralei Bagrati, considerată pe scară largă drept o capodoperă a arhitecturii medievale georgiene, aflată la doar 10 kilometri de Gelati, este unul de rău augur. La începutul anilor 2010, UNESCO a spus că lucrările la Bagrati riscau să schimbe aspectul original al clădirii. În ciuda avertismentelor repetate, Bagrati a fost scos de pe lista Siturilor Patrimoniului Mondial UNESCO în 2017, pentru reconstrucția neconformă care a compromis autenticitatea și integritatea clădirii.
În ciuda pagubelor, militanții devotați ai mănăstirii consideră că mai există speranță pentru Gelati. Tornike Baratashvili, care vizitează mănăstirea în fiecare zi de la începutul anului 2020, este fondatorul ONG-ului „Europe Is Our House” din Kutaisi. Prin contul său de Facebook, el a informat georgienii despre progresul lucrărilor de reconstrucție, postând inclusiv fotografii și videoclipuri cu acoperișul deteriorat și țiglele sparte.
„Suntem încă departe de rezultatul final. Totuși, activitatea noastră din ultimul an și jumătate a stârnit interesul multor specialiști și a publicului pentru povestea de la Mănăstirea Gelati", a spus Baratașvili. „Monitorizarea continuă a forțat guvernul să recunoască eșecul procesului de restaurare a acoperișului”.
Experți italieni au vizitat Gelati în această vară, confirmând, de asemenea, că acoperișul a fost deteriorat și recomandă guvernului repararea lui și salvarea picturilor. Ministerul Culturii din Georgia a preluat acum conducerea proiectului și a anunțat în septembrie că lucrează la un plan bazat pe aceste recomandări.
Mzia Janjalia a fost una dintre primele care a cerut ca experții străini să fie implicați în salvarea Mănăstirii Gelati. Este istoric de artă și cercetător principal la Centrul Național de Cercetare pentru Istoria Artei Georgiane și Protecția Monumentelor „Giorgi Chubinashvili”, o organizație afiliată Ministerului Culturii. Janjalia a declarat pentru Europa Liberă că ministerul repetă aceeași greșeală în cazul picturilor murale, ca și agenția în cel al reparării acoperișului. A fost un eșec sistemic încă de la început, a spus Janjalia, și o mare parte din acest lucru este cauzat de lipsa de transparență.
„Statul funcționează în continuare cu ușile închise, iar procesul este încă opac. Diferența este că, în locul agenției, conducerea politică a ministerului derulează acum procesul, iar deciziile depind în esență de voința ministerului și de gustul ministrului. Ministrul culturii și echipa sa au o educație și o bază juridică, dar nu au experiență în domeniu”, a spus Janjalia.
În ciuda încercărilor repetate, Ministerul Culturii nu a răspuns întrebărilor Europei Libere privind reconstrucția Mănăstirii Gelati.
Deputatul parlamentar Ana Natsvlishvili, membră a partidului de opoziție Lelo, încearcă de asemenea să atragă atenția cu privire la problematica reconstrucției și caută răspunsuri de la ministrul Culturii. Aceasta a trimis întrebări oficiale prin canale parlamentare, unde miniștrii sunt obligați să răspundă; cu toate acestea, nu a primit încă un răspuns.
„Ce se întâmplă la Gelati? Principala problemă este închiderea sistemului și opacitatea informației. Mănăstirea a fost închisă în totalitate și nici măcar monitorizarea minimă realizată de activiști și organizații nu se mai poate face. Am fost de trei ori la Gelati și se poate vedea cu ochiul liber umezeala de pe pereți și deteriorarea picturilor [murale]”, a declarat Natsvlishvili pentru Europa Liberă.
Vocile activiștilor se aud acum clar.
Pe 3 decembrie, Ministrul Culturii, Tea Tsulukiani, a spus că noul acoperiș din țiglă de la Gelati ar fi trebuit înlocuit, din cauza calității sale proaste.
Așezată în vârful dealului și expusă la intemperii, Mănăstirea Gelati a rezistat înainte la furtuni, atât fizice, cât și metaforice. Potrivit unei relatări din 1846 din cartea lui Merab Kezevadze, „Mănăstirea Gelati în Timpul Exarhatului”, a fost adus un specialist din străinătate, deoarece în valea Kutaisi nu s-a găsit niciun maistru care să repare acoperișul.
Mănăstirea a supraviețuit în 1846. Activiștii Mănăstirii Gelati speră că aceasta va trece cu bine și prin această încercare.
Articolul de Nino Bakradze, reporter de investigații din Tbilisi, care scrie despre corupție, transparență și încălcările legii. Traducere de Andreea Tănase.