În primele 11 zile ale lunii decembrie, numărul ucrainenilor care au traversat frontiera Ucrainei cu România a fost permanent peste 7.000, cu un vârf în ziua de 3 decembrie, de aproape 9.000 de refugiați, potrivit datelor analizate de Europa Liberă, puse la dispoziție de Poliția de Frontieră.
Andrei Ene, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, a declarat pentru Europa Liberă că, păstrând proporția, numărul a urcat ușor în vămile Siret și Isaccea, în perioada 20 noiembrie – 4 decembrie.
„În prima săptămână din perioada de referință vorbim de undeva la 600-700 de persoane, în timp ce în ultimele șapte zile am avut 900-1000 de persoane”, a declarat el pentru Europa Liberă
Tendința se observă și la celelalte granițe ale Ucrainei cu Uniunea Europeană, cifrele fiind însă mai mari. În Polonia, de exemplu, Poliția de frontieră a înregistrat, în medie, 22.440 de refugiați ucraineni sosiți zilnic pe teritoriul țării, în timp ce aproximativ 21.153 dintre ei au trecut granița înspre Ucraina.
Poliția de Frontieră din România nu oferă date cu privire la numărul ucrainenilor care se întorc zilnic la ei în țară, însă Andrei Ene spune că cifra este, în principiu, aproximativ egală cu cea a ucrainenilor care intră pe teritoriul României.
„Începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 11.12.2022, ora 24:00, la nivel naţional, au intrat în România 3.039.504 de cetăţeni ucraineni”, precizează un comunicat al instituției.
„Nu ar fi, să spunem, o modificare care să reflecte schimbarea de situație de peste graniță”, a precizat purtătorul de cuvânt al Gărzii de coastă.
Fluxul migranților depinde de atacurile Rusiei
Autoritățile de la Kiev au anunțat că războiul se va încheia doar atunci când Rusia își va retrage trupele complet de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv din peninsula Crimeea.
În contextul în care luptele și bombardamentele riscă să se intensifice în următoarea perioadă, numărul celor care se vor decide să plece din Ucraina rămâne în continuare incert.
Gabriela Leu, ofițer adjunct de comunicare la reprezentanța Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) în România, spune că în ultimele săptămâni numărul refugiaților ucraineni din țară a crescut puțin.
„Nu vorbim de o creștere semnificativă a refugiaților ucraineni care vin în țară și nu s-a observat, din ce știm de la colegii noștri, o creștere semnificativă a numărului de persoane care intră în celelalte țări europene”, a declarat Gabriela Leu.
Însă, reprezentanta UNHCR a ținut să precizeze că totul depinde de ce se întâmplă pe parcurs cu războiul din Ucraina. Ea adaugă că, într-o primă fază a deteriorării situației, vor avea loc strămutări interne, urmate apoi de emigrarea în masă a oamenilor din Ucraina.
„Situația din interiorul țării continuă să se deterioreze. Milioane de ucraineni trăiesc în locuințe avariate sau în clădiri nepotrivite pentru a-i proteja de frigul pătrunzător, în condițiile în care aprovizionarea cu energie, încălzire și apă sunt întrerupte și accesul la mijloacele de trai este limitat sau inexistent”, a precizat Gabriela Leu.
UNHCR și alți parteneri din sectorul umanitar se pregătesc pentru mai multe scenarii și se află în dialog permanent cu autoritățile din Ucraina.
Între timp, Agenția ONU continuă să achiziționeze articole de primă necesitate precum pături termice, saltele, haine, asigurând și stocul regional din țări vecine cu Ucraina - Moldova, România, Ungaria și Polonia.
Refugiații ucraineni din România și Europa de Est
Odată cu începutul invaziei din Ucraina, în jur de 15,8 milioane de ucraineni au părăsit țara, în căutarea unui trai mai sigur în afară. Deși mulți, între timp, au ales să se reîntoarcă, un număr semnificativ preferă să aștepte încheierea conflictului.
Numărul total al contractelor de muncă încheiate pentru cetățeni ucraineni în România a ajuns la 6.231, dintre care 4.636 sunt încheiate după 24 februarie, conform datelor analizate de Profit.ro.
Însă interesul ucrainenilor în a căuta refugiu sau a rămâne în România depinde de gradul de integrare socială a acestora.
Potrivit unui sondaj realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în rândul a 2.095 de refugiați ucraineni din România, aproximativ 81% dintre ei au declarat că întâmpină dificultăți în a li se recunoaște studiile și diplomele, în timp de aproximativ trei sferturi (74%) declară că le e greu să învețe și să vorbească româna.
În plus, mulți declară că le e dificil să aibă acces la educație universitară (63%), să își facă prieteni în România (48%) și să aibă acces la educație și locuri de muncă (47%).
România vs. Polonia
De cealaltă parte, multora dintre ucraineni le-a fost mai ușor și au preferat să caute de muncă în Polonia încă de dinaintea invaziei.
Mircea Mocanu, șeful misiunii OIM din România, spune că astfel de preferințe s-au dezvoltat organic datorită legăturilor culturale și lingvistice dintre cele două țări.
„Există niște factori de tip push and pull (care determină migrația, n.r.). Spre exemplu, unul din ei este clar războiul, iar un altul e faptul că, în mod tradițional, Polonia era destinația aleasă de ucrainenii din Europa pentru cei care plecau la muncă în străinătate”, explică Mircea Mocanu.
„La fel cum, în cazul nostru, similitudinile dintre limba română și cea italiană sau spaniolă ne-au ajutat să ascultăm în anii ’90-2000 televiziunile italiene și spaniole, așa și la ucraineni, Polonia a devenit o țară de destinație, având în vedere proximitatea și similitudinile lingvistice”, explică Mircea Mocanu, pentru Europa Liberă.
La finalul lunii noiembrie, Polonia avea aproximativ 1,5 milioane de refugiați ucraineni înregistrați pentru protecție temporară, sau 3,99% din populația totală a țării.
De cealaltă parte, România are doar 92.076 de refugiați ucraineni înregistrați pentru protecție temporară – doar 0,48% din populația întregii țări.
Inclusiv Republica Moldova, o țară cu o suprafață de peste șase ori mai mică și cu o populație de până la cinci ori mai scăzută față de cea a României, are mai mulți refugiați ucraineni înregistrați pe teritoriul țării, și anume 96.646.
Mircea Mocanu remarcă faptul că dintre refugiații care au căutat adăpost în România, cei mai mulți care preferă să nu se mai întoarcă în Ucraina se află la momentul de față în orașe precum Brașov sau Cluj. Mai puțin în orașe apropiate de granița României cu Republica Moldova sau Ucraina, cum ar fi în Iași, Suceava sau Galați, afirmă șeful misiunii OIM în România.
„Din cei prezenți în țară, e o comunitate de ucraineni în Brașov, o altă comunitate în Cluj, o alta în București”, spune Mocanu.
Țările cu cel mai mare procentaj al refugiaților raportat la populația fiecăreia sunt Estonia (4,68% din populația țării), Cehia (4,19%), Polonia și Republica Moldova (3,75%).
Însă cea mai mare parte dintre ucrainenii afectați de război rămân în continuare strămutați în interiorul țării.
Mai puțini ucraineni se întorc în țara lor
Potrivit ultimului raportul OIM, aproximativ 6,5 milioane de ucraineni se află strămutați intern din cauza luptelor, cei mai mulți dintre ei fiind în vestul Ucrainei (1.308.000).
Gabriela Leu spune că numărul celor strămutați intern este de așteptat să crească odată cu înrăutățirea condițiilor meteorologice și a situației energetice. Din același motiv, numărul ucrainenilor care s-au decis să revină în Ucraina în perioada iernii a scăzut.
„La 30 noiembrie, erau aproximativ 95.000, față de aproximativ 84.000 la 20 octombrie”, afirmă Gabriela Leu, ofițer adjunct în comunicare la UNHCR România.
„În timp ce noile sosiri nu au crescut semnificativ, s-a observat că s-au redus întoarcerile și mișcările pendulare către Ucraina, ceea ce a dus la o creștere a numărului de persoane prezente în țară”, spune ea.
Mircea Mocanu observă că, în ultimul timp, numărul ucrainenilor din România care doresc să revină la ei în țară a început să scadă, pe fondul incertitudinii războiului și a penuriei de curent și hrană.
La finalul lunii trecute, Biroul Înaltului Reprezentant al ONU pentru Drepturile omului transmitea că aproximativ 6.644 de civili au fost uciși și alți 10.368 răniți în urma războiului. Cifra reală a victimelor este greu de cuantificat, însă cu siguranță este mult mai mare.
La finalul lunii noiembrie, aproximativ 17,7 milioane de refugiați aveau nevoie de sprijin în fața frigului și a foamei, în timp ce nevoia de curent electric rămânea în continuare nesatisfăcută în raport de 30-50% din cauza avarierii rețelei de curent electric.
Potrivit Națiunilor Unite, aproape 18 milioane de ucraineni (circa 40% din populația țării) au, în prezent, nevoie de ajutor umanitar.
