Candidata independentă Gregoriana Tudoran este membru fondator al „Împreună pentru A8”, una din asociațiile civice care militează pentru construcția autostrăzii Unirii (Târgu Mureș- Iași- Ungheni), și a strâns peste 100 de mii de semnături de susținere în intervalul legal de 36 de zile pe care l-a avut la dispoziție. Am întrebat-o ce planuri are și de ce s-a implicat în această aventură.
Radio Europa Liberă: De ce militați pentru construcția unei autostrăzi care va lega Iașiul de Târgu Mureș, având în vedere că de la Târgu Mureș nu mai este nicio autostradă până la graniță?
„Inițial, ne-am dorit ca A8 să ajungă până la graniță, dar conectivitatea Transilvaniei nu este deloc de neglijat, sunt sigură că se vor găsi soluții de conectare rapidă cu granița de vest.
Deocamdată, Moldova este cea mai izolată regiune din Europa, iar cel mai important partener comercial pentru România este Uniunea Europeană. Din punct de vedere comercial, este obligatoriu să creăm o legătură directă între est și vest, între Moldova și Transilvania, și nu să creăm o legătură printr-o buclă către sud, dacă eu vreau să trec din Moldova către Transilvania ar trebui să ocolesc câteva sute de kilometri, nu e fezabil economic. Dar nu putem exclude nici legătura cu sudul țării.”
Radio Europa Liberă: De ce ați pornit pe acest drum, să candidați pentru un post de europarlamentar?
„Este un gând care a pornit în 2018 de la colegii mei de la „Împreună pentru A8”, în momentul în care am făcut demersurile pentru a cere susținere pentru proiectele de infrastructură ale României de la Comisia Europeană și de la Parlamentul European.
Atunci am aflat că noi eram mințiți de către Guvernul României despre stadiul proiectului autostrăzii A8 și că statul român nu făcuse demersurile necesare obținerii finanțării europene, pentru că ei nu depuseseră cererile de finanțare în timp ce nouă ne spuneau că nu sunt aprobate fondurile de către Comisia Europeană, ceea ce nu era adevărat.
Ne-am dat seama că este foarte important să promovăm proiectele noastre la Bruxelles și, totodată, că este și un punct bun de presiune pentru lipsa de reacție a autorităților din România. Datorită experienței pe care o am în relația cu instituțiile europene, am fost desemnată de colegii mei de la Împreună pentru A8 să candidez pentru acest post.”
Radio Europa Liberă: Cum ați strâns semnăturile?,
”S-au implicat direct toți membrii asociației „Împreună pentru A8” și din partea celorlalte asociații care luptă pentru autostradă, am interacționat permanent cu aproximativ 70 de persoane care au fost centre de influență, au fost colectori pentru aceste semnături. Un feedback important l-am avut din partea diasporei, a fost un efort imens.
Pe de altă parte, a contat foarte mult faptul că am fost prezentă în paginile media dedicate diasporei și aportul adus de influencerii din diaspora, de exemplu Pavel Croitoru, un prieten, a reușit să strângă la nivelul Italiei aproape douăzeci de mii de semnături.
Cei mai mulți susținători sunt din regiunea Moldovei, apoi cei din regiunea Transilvaniei și o treime din semnături au venit din Diaspora, mulți din București.
A fost o muncă imensă, mai ales că tabelul model necesar pentru strângerea semnăturilor a fost publicat foarte târziu și perioada foarte scurtă a fost o problemă, nu numai pentru candidații independenți, ci și pentru anumite partide.
Cred că trebuie schimbată legea electorală, pentru că în loc să te concentrezi pe lucruri importante, îți irosești energia în acest proces de colectare a semnăturilor.”
Radio Europa Liberă: Sunt politicieni care au un discurs antieuropean, cum vă raportați la acest tip de discurs?
Mi se pare tragic, până la urmă, partenerul nostru cel mai important este UE, suntem parte constituentă a Uniunii și nu ne putem dezice de așa ceva. Cel puțin în epoca actuală, ”lumina nu mai vine de la Răsărit”.
Trebuie să ne respectăm angajamentele asumate față de parteneri și nu avem nevoie de un discurs antieuropean, cu atât mai mult cu cât acesta este justficat de interese nedemocratice sau personale. Am rămas surprinsă să văd dorința de a candida la un post de europarlamentar din partea unor eurosceptici, un lucru care mi se pare- ca să nu spun ipocrit- ilogic.
Șansa României este Europa, ieșirea noastră din acest impas economic și social nu poate veni decât de la accesarea fondurilor europene. Din păcate, conform rapoartelor de țară ale Comisiei Europene, nici acum, la zece ani de la aderare, nu avem capacitatea administrativă de accesare și implementare a ceea ce înseamnă proiecte europene. Iar autoritățile din România fug de fondurile europene pentru că aceste fonduri sunt controlate exigent.
Știm că au fost situații, inclusiv pe infrastructură, în care Comisia a cerut niște bani înapoi sau a refuzat anumite rambursări, pentru că nu au fost respectate criteriile de calitate.
Din păcate, la noi faza de implementare a fondurilor europene este dominată de clasa politică. Dacă s-ar renunța la gestiunea politizată a tot ceea ce înseamnă proiect european, finanțare europeană, România s-ar dezvolta mult mai rapid, trebuie să lăsăm tehnicienii să-și facă treaba.
În general politicienii noștri sunt lipsiți de viziune pe termen lung , sunt interesați doar de perioada în care sunt la guvernare și de aceea nu pot fi dezvoltate proiecte pe o perioadă de zece cincisprezece ani.
Radio Europa Liberă: Dacă o să câștigați, la ce grup politic vă veți afilia?
Nu m-am gândit încă. Rămâne foarte mult de văzut cine și ce oferă, pentru că există anumite inițiative în care ai succes dacă ai susținerea a 5% din grupul politic la care esti afiliat.
Decizia depinde și de Comisia din care o să fac parte. Pe mine mă interesează să fac parte din Comisia de Transporturi sau Finanțe. De exemplu, dacă o să primesc un loc în Comisia de transport o să văd care grup politic e mai important în acea comisie. Dacă ești europarlamentar, poți să deschizi foarte multe anchete din momentul în care țara pe care o reprezinți nu-și respectă angajamentele.
Radio Europa Liberă: E un instrument pe care aveți de gând să-l folosiți?
Toate rezultatele obținute până acum au fost datorită acestor proceduri, am discutat cu un europarlamentar care a pus o întrebare și s-a declanșat o anchetă referitor la nerespectare unor termene asumate de România în privința proiectului A8. De asta noi ne-am găndit că ne trebuie o persoană dedicată, astfel încât în fiecare lună să facă presiuni, dacă nu se întâmplă ceea ce trebuie.
