Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului au fost deshumate vineri din cimitirul localităţii franceze Le-Mée-sur-Seine şi au fost aduse în ţară, urmând să fie înhumate la Iaşi.
Administraţia Prezidenţială a precizat că parcursul istoric al ţării noastre a fost definit de intervenţiile majore ale unor figuri remarcabile care, prin decizii ferme, au făcut posibilă întemeierea şi modernizarea unor instituţii şi că o astfel de personalitate emblematică a fost Grigore Alexandru Ghyka, domn al Moldovei între 1849–1853 şi 1854–1856.
„Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare şi dreptate socială. În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme esenţiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale. De numele său se leagă înfiinţarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar şi prima maternitate publică din ţară, Institutul Gregorian, finanţată din fonduri personale”, a argumentat Preşedinţia.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, prin repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale Domnitorului Ghyka, statul român face un gest de restituire morală şi de preţuire a unei personalităţi unice. România îşi reuneşte astfel simbolic istoria cu prezentul, aducând acasă un domnitor vizionar, care a trăit şi a acţionat pentru modernizarea societăţii în numele libertăţii, al dreptăţii şi al demnităţii naţionale.
La ceremonia de repatriere a rămăşiţelor pământeşti ale ultimului domnitor al Moldovei, preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică că istoria nu începe cu noi înşine, remarcând că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, fără să punem accentul pe continuitate.
„Cred că trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie care să ducă la o pacificare a societăţii româneşti de azi. Recunoaştem azi, prin onorurile cuvenite unui şef de stat, demnitatea istoriei de dinainte de apariţia statului naţional unitar. Onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naţionale. Sunt convins că putem azi să începem şi să avem o privire mai senină şi mai dreaptă asupra trecutului, din care să ştim să culegem învăţăturile cele mai bune despre viitor. Bine ai venit acasă, Măria Ta”, a spus preşedintele.
Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica au fost deshumate vineri cu rugăciune şi onoruri militare din cimitirul localităţii franceze Le-Mée-sur-Seine şi au fost aduse vineri seară în România, urmând să fie reînhumate la Iaşi.
Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa descendenţilor Domnitorului Ghyka, a ambasadorului României în Franţa Ioana Bivolaru, a directorului general adjunct al Jandarmeriei Franceze, general de corp de armată André Petillot, a comandantului Academiei Militare a Jandarmeriei Naţionale Franceze, general de divizie Frantz Tavart, precum şi a prim-adjunctului inspectorului general al Jandarmeriei Române, general-maior Cătălin Stegăroiu.
Un alt moment a avut loc la sediul Academiei Militare a Jandarmeriei Naţionale Franceze unde Garda Republicană Franceză a prezentat onorul militar domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, sicriul fiind apoi depus pe platoul principal al Academiei.
Garda care a purtat pe umeri sicriul cu osemintele Domnitorului a fost alcătuită din jandarmi francezi, precum şi din jandarmi români din cadrul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române.
Sicriul cu rămăşiţele pământeşti a ajuns în România vineri seară, fiind depus la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Sâmbătă, la Biserica Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, cu prilejul sărbătoririi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, ocrotitorii spirituali ai Jandarmeriei Române, a fost oficiată o slujbă de pomenire a eroilor jandarmi, precum şi a Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, întemeietorul Jandarmeriei Române.
Slujba de pomenire a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, episcop-vicar patriarhal, în prezenţa descendenţilor Domnitorului Ghyka, a ministrului Culturii, András István Demeter, a reprezentanţilor Ambasadei Franţei în România, precum şi a conducerii Jandarmeriei Române.
Publicul are acces până la ora 20:00
Persoanele care vor să aducă omagiul la catafalc pot merge la Palatul Cotroceni în intervalul 10:00-20:00, în baza documentului de identitate.
Pentru acordarea accesului în incinta Complexului, publicul se va supune unui control de securitate individual şi al bagajelor, la solicitarea personalului de securitate.
Traseul de vizitare va fi: intrare la Poarta Leu Pietonal (Bulevardul Geniului, nr. 1-3) şi ieşire pe la poarta principală din Bulevardul Profesor Doctor Gheorghe Marinescu. Nu este permis accesul cu flori sau lumânări în interiorul clădirii Palatului Cotroceni. Florile sau lumânările NU se pot depune personal la catafalc. Acestea pot fi depuse în pridvorul Bisericii Cotroceni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
