Linkuri accesibilitate

Gunoi spațial: Japonia începe curățenia pe orbita pământului


Pericolul deșeurilor de pe orbita pământului este real, iar satelitul-gunoier va încerca să adune 17 kg de deșeuri cu ajutorul unui magnet.

Odată cu primele misiuni în cosmos, au ajuns acolo și primele gunoaie. Compania japoneză Astroscale a lansat un nou satelit-gunoier care încearcă să strângă deșeurile lansate de umanitate în orbita propriei planete.

Japonezii de la compania privată Astroscale au lansat luni, într-o rachetă Soyuz de pe cosmodromul Baikonur din Kazakhstan, o mică navă de recuperare a deșeurilor numită Elsa-D (End-of-Life Services by Astroscale Demonstration). Operațiunea este controlată de o companie rusească de lansare, dintr-un centru de operare din Marea Britanie.

Misiunea Elsa-D va colecta 17 kilograme de deșeuri cu un magnet, și apoi va reintra în orbită. Deocamdată, planul este de a demonstra capacitatea satelitului “de serviciu” să prindă deșeuri, încercând această operațiune de mai multe ori în următoarele șase luni. Noul aparat nu va colecta în viitor deșeurile deja existente, ci cele ce vor fi generate, în principal sateliții care vor fi echipați cu o placă de andocare compatibilă.

Gunoaiele din spațiu sunt obiecte produse de oameni și lansate în orbită, care nu mai sunt de folos. Aceste 9.000 de tone de deșeuri se degradează foarte încet. Agenția Spațială Europeană (ESA) estimează că există peste 34 de mii de obiecte mai mari de 10 centrimetri în orbită, 900 de mii între 1-10 centimetri, și 128 de milioane de gunoaie mai mici de un centimetru.

Europa Liberă a discutat cu Adrian Șonka, coordonator și muzeograf la Observatorul Astronomic din București, despre deșeurile spațiale. “Eforturile încep acum pentru că sunt din ce în ce mai mulți sateliți care nu mai funcționează și nu toți își pot permite să îi aducă în orbită cu alte deșeuri mari sau să îi aducă în atmosferă”, explică Șonka.

Câteva țări și-au distrus proprii sateliți cu rachetă de la sol, să vadă dacă pot. Un satelit distrus cu o rachetă de la sol se sparge în sute de bucăți mici, care sunt mult mai periculoase așa decât ca satelit mare. Un satelit poate fi catalogat și urmărit, dar nu poți să urmărești toate șuruburile. Pentru că sunt din ce în ce mai mulți sateliți, sunt și mai multe deșeuri.”

Aceste deșeuri pot pune în pericol sateliții funcționali de pe orbita planetei noastre. “Pentru oamenii care stau pe Pământ, nu e foarte deranjant faptul că există deșeuri spațiale - dar ele se pot ciocni cu sateliții de pe orbită, cei pe care îi folosim zi de zi, precum GPS-ul. Dacă se defectează un astfel de sistem, vom simți problema”, explică Șonka gravitatea problemei deșeurilor spațiale.

Deși aceste obiecte au ajuns în orbită datorită inițiativelor publice sau private, toată lumea s-a ferit de responsabilitatea adunării gunoaielor, din cauza dificultăților politice și a lipsei de câștig financiar. Nu există niciun tratat internațional cu privire la recuperarea deșeurilor spațiale. Conform lui Adrian Șonka, acest lucru se datorează faptului că domeniul colectării deșeurilor spațiale este încă la început.

Discutând despre soarta deșeurilor, Șonka explică cele două scenarii principale: “Sateliții pot fi montați pe o orbită de parcare. Mai este posibilitatea să îi aducem în atmosferă - oamenii care țin la ecologia spațială dotează satelitul cu destul combustibil încât la sfârșitul vieții sale să fie adus în atmosferă și să ardă. Se preferă uneori să facem deșeuri în oceane.

Deșeurile sunt generate nu doar prin lansarea sateliților și a misiunilor spațiale, dar și prin explozii sau coliziuni. Deșeurile rămase în spațiu sunt periculoase pentru orice misiune care încearcă să intre sau să iasă din orbita Pământului - cu cât mai multe deșeuri se află în spațiu, cu atât crește riscul de coliziune, punând misiunile spațiale în pericol.

Dacă vreunul dintre noi devine cosmonaut, ți-ar fi frică de toate obiectele necatalogate din orbită care pot să se ciocnească cu capsula ta. Te-ar deranja enorm să-ți strice hubloul un șurub”, spune Șonka. Un deșeu de mărimea unui grăunte de sare poate găuri un costum de astronaut.

Tehnologia de recuperare a deșeurilor este încă în stadiul de dezvoltare. Prima încercare de recuperare care s-a desfășurat cu succes a avut loc în 2018. ESA s-a angajat în 2020 la misiunea de a curăța orbita de deșeuri, într-un parteneriat cu start-up-ul elvețian ClearSpace care va începe în 2025. Oamenilor care se întreabă de ce se cheltuie atâția bani pe spațiul cosmic, în loc de a fi dați pe Pământ, Șonka le reamintește că “banii rămân pe pământ, la oamenii care muncesc la fabricarea acestor lucruri, nu se aruncă valize cu dolari în spațiu.”

Viitorul recuperării deșeurilor din spațiu rămâne neclar, pentru că proiectele sunt încă o nișă subdezvoltată în domeniul explorării spațiului. Însă cu cât durează mai mult aceste proiecte în faza de dezvoltare, cu atât mai mulți sateliți sunt lansați în spațiu, adăugând la cantitatea de gunoaie care ne înconjoară.

Dacă de uităm la Elon Musk și la toate companiile care lansează sateliți cu sutele deodată, viitorul nu se arată foarte bun - oricât ai încerca să corectezi situația și să aduci sateliții pe pământ, în acceași zi se mai lansează încă o sută. Niciodată colectarea n-o să poată ține pasul cu lansările,” remarcă Șonka.

XS
SM
MD
LG