Linkuri accesibilitate

Proiectul de lege pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei, adoptat în Senat. Legea merge la Camera Deputaților


Sistem de apărare aeriana Patriot, la un exercițiu în Polonia. martie 2015. Fotografie generică
Sistem de apărare aeriana Patriot, la un exercițiu în Polonia. martie 2015. Fotografie generică

Guvernul trimite în regim de urgenţă în Parlament proiectul de lege referitor la donarea către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer Patriot. Autoritățile de la Kiev au cerut joi aliaților să nu întârzie furnizarea sistemelor Patriot promise.

Actualizare 2 septembrie, ora 17:30

Senatul a adoptat, luni, în procedură de urgenţă – cu 101 voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri – proiectul de lege privind donarea unui sistem Patriot către Ucraina, scrie agenția de presă News.ro. Senatul este prima cameră sesizată, iar decizională în acest caz este Camera Deputaților.

„Am votat cu toţii acest proiect de lege, un proiect discutat în CSAT şi trimis în Parlamentul României şi ca urmare a unor discuţii cu partenerii noştri NATO”, a declarat președinta Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc (PNL). Ea a adăugat că, prin aprobarea acestui proiect de lege „nu se pune problema ca România să rămână fără protecţie”.

„Avem un contract pentru achiziţia a 7 sisteme, două pot funcţiona deja, în sensul că avem resursa umană care să le managerieze, alte două se află în dotarea Armatei Române, urmând ca celelalte trei să vină”, a spus ea, citată de News.ro.

După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul va putea emite o hotărâre pentru ca actul de donaţie să devină operativ, notează Agerpres.

Știrea inițială

România a anunțat în iunie că va dona Ucrainei un sistem Patriot, iar proiectul de lege care prevede donarea fost deja trimis de Ministerul Apărării (MApN) la Parlament.

„După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul va putea emite hotărârea care va face operativ actul de donaţie. Tot Executivul este împuternicit să reconstituie capabilitatea de apărare sol-aer a ţării din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit proiectului trimis de MApN, „finalizarea actului de donaţie va contribui la accentuarea poziţiei României ca furnizor de securitate regional şi la consolidarea relaţiei de parteneriat cu Statele Unite ale Americii”.

Ministerul Apărării menţionează că va furniza unul dintre cele şapte sisteme Patriot în configuraţia 3+ pe care România le-a cumpărat de la SUA.

Configuration 3+ este cea mai modernă variantă a sistemului de apărare Patriot și este folosită de Statele Unite și alți aproape 20 de aliați. Această configurație se bazează pe sisteme radar de înaltă performanță și rachete interceptoare aeriene avansate cu numele PAC-3, care pot lovi rachete balistice aflate la distanțe de până la 20 de kilometri. O baterie conține patru rachete PAC-3, spre deosebire de versiunea anterioară PAC-2, care conține doar una. Un sistem Patriot costă în jur de 1 miliard de dolari, iar fiecare rachetă costă aproape 4 milioane de dolari.

Patru dintre sisteme sunt deja în România, iar două sunt funcționale. Celelalte trei vor ajunge în România în perioada următoare.

Donaţia sistemului Patriot către Ucraina va fi făcută prin modificarea Legii 222 din 2017, prin care România a cumpărat cele şapte sisteme Patriot, pentru suma de aproape 4 miliarde de dolari.

Procedura de urgență de adoptare a unei legi presupune scurtarea unor termene ale procedurii normale de adoptare a unei legi. De exemplu, termenul pentru o posibilă contestare la Curtea Constituțională se scurtează de la cinci la două zile. De asemenea, dezbaterea legii în comisii nu poate depăși 14 zile. Timpul de dezbatere în plen este și el scurtat.

Europa Liberă a scris despre acest subiect și la finalul săptămânii trecute:

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG