Linkuri accesibilitate

Haiducie pe dos: luăm de la contribuabil și dăm la bogați. Campania media de informare COVID-19 distorsionează piața


Campania guvernului ”Poartă o mască”

S-a publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului prima listă de organizații media care au îndeplinit condițiile impuse de guvern pentru a li se aloca fonduri pentru o campanie media de informare despre pandemie. Toate la un loc vor consuma aprox. 82 milioane lei calculate pe patru luni, din cele 200 de milioane prevăzute în Ordonanța de Urgență 63/2020, publicată în M.O. în 8 mai 2020. Lista reprezintă un calcul parțial până la data de 15 mai, unde nu figurează deocamdată companiile Outdoor. Evident și revoltător este că sumele mari merg către companii media cu proastă reputație, fiind sub patronajul unor „moguli” condamnați sau cercetați pentru corupție ca Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță, Dan Andronic, Radu Budeanu, sau în proprietatea unor apropiați ai PSD. Cifrele vorbesc de la sine: firmele Trustului Intact vor lua peste 15 milioane lei, adică aproape 3,3 milioane euro, companiile lui Budeanu, axate pe vânătoare de click-uri cum sunt cancan.ro, tacataca.ro de pe prosport.ro, precum și capital.ro și gândul.ro, înhață aproape 2,5 milioane lei, adică în jur de 500 mii euro. Exemple sunt multe, lista poate fi consultată aici https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/Total-Finantare_15.06.2020-1.xlsx.

Presa locală rămâne copilul sărac

Toate discuțiile industriei media cu guvernul, reprezentat în principal de Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, au subliniat că marii perdanți ai pandemiei sunt presa locală și printul, iar guvernul a asumat că o campanie media plătită despre COVID-19 poate fi de ajutor nu doar pentru public, ci și pentru presă. Stă scris în OUG 63/2020, în argumentație:„ în condițiile în care, pe fondul încetinirii activităților economice, cea mai mare parte a instituțiilor care activează în domeniul mass-media și al publicității și-au diminuat încasările cu procente cuprinse între 40% și 80%, iar în lipsa unor campanii de informare susținute financiar, activitatea instituțiilor mass-media ar putea fi grav afectată, cu consecințe negative în ceea ce privește asigurarea dreptului la o informare corectă și echilibrată a cetățenilor într-o perioadă critică în care nevoia de informare este esențială”. Sumele afișate până în prezent arată că tocmai acestea iau cei mai puțini bani, sau deloc. Și, ca o încununare a zădărniciei, din totalul alocat până acum presei locale online, de aprox. 600.000 euro, fanatik.ro mușcă 120.000 euro, conform calculelor făcute de Pagina de media. Ce caută tabloidul de sport, Fanatik, la presă locală, nici ei nu au putut explica.

„Am fost implicată în discuțiile purtate de Guvern cu reprezentanții industriei media, la cererea mea” – a declarat Cristina Guseth, directoarea Freedom House România care coordonează o rețea de presă locală cuprinzând 27 de organizații media locale și trei centrale. „Am reprezentat rețeaua de presă locală PressHub împreună cu trei ziariști din rețea. Presa locală era în mod real afectată, deoarece pierduse contactele cu micii întreprinzatori locali. Am încercat să promovăm criteriul <presa în interesul comunității>, criterii legate de criză, presa de știri, dar nu ne-a susținut nimeni din industrie când ni s-a răspuns, în dialogul cu guvernul, că am fi <deschis cutia Pandorei>. Am exemplificat cu cazul ziarului Liber în Teleorman, singurul care a avut curajul să facă presă în județul baronului Liviu Dragnea, publicație care însă nu se califică după criteriile actului normativ. Acum sunt dezamagită și am un sentiment de rușine că am contribuit la o formă de haiducie pe dos: luăm de la <saraci>, adică de la contibuabili și dăm la <bogați>, adică unor patroni media cunoscuți că șantajeză, linșează, fac orice pentru bani, numai presă nu. Părerea mea este că la acest rezultat dezastruos a contribuit și industria media care a participat la dezbateri”. Este doar una dintre deziluziile produse de campania media a guvernului.

Bune intenții deturnate de incompetență

Consultările guvernului cu reprezentanții industriei media înainte de a emite actul normativ au adus în discuție mai multe criterii, printre care și pe acela de a se dovedi pierderile, descreșterea business-ului în perioada pandemiei. Alți reprezentanți au cerut filtre etice, care să cearnă buruienișul corupt, cel puțin în audio-vizual, unde, de bine de rău, există CNA, care a aplicat niște sancțiuni. „Dacă s-ar fi inclus criteriul deficitului, al pierderilor, așa cum l-am propus noi, ar fi fost respectat implicit și un criteriu etic. S-ar fi văzut că multe firme, mai ales televiziunile mari, au avut creșteri de audiență și nu le-a lipsit publicitatea”, a declarat pentru Radio Europa liberă Arina Ureche, director general BRAT. Fără criterii mai selective, era de așteptat ca banii să meargă la ”moguli” și la presa tabloidă, senzaționalistă, care aleargă după audiență și uită de misiunea sa publică. Este motivul pentru care mai multe publicații onorabile au refuzat să intre în acest proiect. „Este un gest profund incorect să dai bani presei, ca guvern, mai ales într-un an dublu-electoral și apoi să ceri independență, echidistanță, atitudine critică. Un astfel de mecanism distorsionează însuși actul jurnalistic, precum și piața”, subliniază Dan Tapalagă, fondator G4Media, una dintre puținele redacții care nu au cerut bani de campanie. Este o problemă de morală publică să umpli buzunarele unor patroni certați cu legea din taxele cetățenilor, împotriva voinței lor, ne-a mărturisit Tapalagă într-o discuție mai amplă pentru Radio Europa liberă:„Dacă făcea PSD asta, nu ne miram, dar de la PNL aveam alte așteptări. Sper ca în parlament, când ajunge OUG 63 la vot, PSD să nu dubleze suma sau perioada, pentru a lua spuma electorală de pe acest nefericit gest de mită electorală mascat în campanie media”.

Deși o campanie publicitară trebuie să aibă printre criteriile importante audiența, totuși nu e un secret, pentru cei care se pricep cât de cât, cum se poate obține facil o audiență mare, scoțând din joc presa de calitate care nu face compromisuri pentru click-uri. O defecțiune majoră a campaniei este că banii merg la patronat, care nu trebuie să dea seamă cum a cheltuit acești bani. Vorba lui Tapalagă, „Voiculescu poate să își ia elicopter, nu îl întreabă nimeni”. În mod normal, ajutorul ar trebui să se regăsească și în plata jurnaliștilor, ceea ce e improbabil. Mai mult, este o metodă de a plimba banii statului dintr-un buzunar în altul: după ce companiile media primesc banii, vor trebui să dea taxe la stat, sau să dea sumele înapoi, dacă nu fac audiența indicată în actul normativ.

Cum se descurcă presa independentă de aici înainte? Mai greu decât până acum, fiindcă statul a intervenit în piață și a distorsionat mediul concurențial. Companii media aflate în insolvență vor ieși ușor la lumină și nu există nicio garanție că prejudiciile create statului de firme cunoscute vor fi recuperate. „Noi ne bazăm pe sprijinul cititorilor, pe faptul că ne citesc, pe încrederea lor, pe cei 2% redirecționați către G4Media, pe donații. Nu ne este ușor, piața de publicitate nu e foarte generoasă, dar mai important e să nu ne pierdem independența și credibilitatea. Nu ne opunem ideii ca presa să fie ajutată, dar altfel, prin scăderi de taxe și impozite, de exemplu”, a adăugat Dan Tapalagă.

Parlamentul European prin DG COMM, a lansat recent un apel pentru granturi destinate presei pe tema informării despre COVID-19, cu un fond de peste 5 milioane euro. Aparent, acesta seamănă cu campania de informare a Guvernului României, însă doar aparent. Granturile se alocă pe proiecte, pentru maxim 20 de luni, cu o contribuție de 20% din partea solicitantului Criteriile și aplicațiile sunt … europene.

BRAT are cuvântul final la print

O nelămurire exprimată de redacțiile care scot publicații tipărite a fost de la început ce anume înseamnă în ordonanță punctul c) din cererea de participare „ date privind audiența/tirajul/traficul online, cu precizarea expresă a organismului independent în domeniu care a efectuat evaluarea”. Mai multe reviste și ziare în print au atașat cererii facturile de la tipografie pentru a atesta tirajul și se întreabă dacă e suficient. Am pus această întrebare Arinei Ureche, director general BRAT, care se definește ca organizație non-profit a industriei de media și publicitate care stabilește metode și standarde comune privind modul de măsurare al indicatorilor de performanță ai produselor media. „Credem că fără o auditare de tiraj, cifrele oferite nu sunt credibile, iar noi lucrăm după standarde internaționale. Evident că guvernul așteaptă audit independent, așa cum am recomandat în discuțiile avute, pe care BRAT îl poate oferi. Dar companiile nu trebuie să se sperie dacă nu au avut de la început auditul, nu cred că vor fi descalificate, noi îl putem face în cele patru luni ale campaniei și retroactiv, pe actele care există în orice firmă de presă. Dealtfel, mai multe firme care renunțaseră la contractele cu noi, au revenit acum”, a precizat Arina Ureche. Câteva redacții din presa locală s-au declarat descurajate de tarifele mari ale unui audit BRAT. „Practic, banii pe care mi i-ar da guvernul, ar trebui să îi dau la BRAT”, ne-a declarat un manager din Cluj sub rezerva anonimatului. Jurnaliști independenți au semnalat deja că acest fel de înțelegere între guvern și BRAT miroase a aranjament clientelar.

Am cerut punctul de vedere al guvernului pentru a afla ce procent din aplicații au fost prelucrate până acum, cum vor fi recuperate datoriile de la firmele media, cine produce clipurile video-audio, machetele, bannerele pentru campania media și la ce preț. Clipurile rulate pe câteva televiziuni, prezentând personaje cu măști inscripționate și îndemnul de a purta mască, sunt pe cât de nesărate, pe atât de inutile după trei luni, când purtarea măștii și spălatul pe mâini au fost intens exersate. Am încercat să dezlegăm și misterul prezenței Fanatik la presa locală. Ionel Dancă, șeful de cabinet al premierului, ne-a răspuns pe WhatsApp că nu se află în posesia acestor informații și ne-a îndrumat către biroul de presă. Până la ora publicării articolului, nu ne-a parvenit niciun răspuns.

Am primit la redacție următorul Drept la replică

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG