O întâlnire online la care au participat aproape o sută de companii media pentru a clarifica aspecte administrative și tehnice ale campaniei de informare despre coronavirus plătită de guvern unui număr de peste 700 de entități media a scos la iveală o aplicare haotică a proiectului.
Întâlnirea din 26 octombrie 2020 a fost organizată de Autoritatea pentru Digitalizarea României-ADR împreună cu Secretariatul General al Guvernului-SGG și găzduită de BRAT. Întâlnirea a fost cerută de editorii care derulează campania în mediul online, adică aprox. 350 d entități media.
În 7 august, SGG anunța continuarea campaniei media de 180 de zile începute în iulie 2020, după termene de înscriere prelungite, oferind companiilor media care nu au contract posibilitatea să se înscrie până la 31 octombrie. ADR, autoritatea care implementează prevederile OUG 63/2020, a deschis din nou platforma media.gov.ro pentru aplicații noi. Tot aici se generează rapoartele periodice transmise de beneficiari. Ordonanța 63 a fost modificată de parlamentari cu OUG 86/2020 în august 2020, prin prelungirea campaniei de informare publică până la sfârșitul anului, finanțarea traducerii pentru presa în limbile minorităților și prin creșterea sumei de 200 milioane lei alocate inițial cu TVA-ul care nu e inclus. Practic, a fost „cadoul” majorității PSD făcut presei înainte de alegeri.
Birocrația creează nebunia
Ordonanța de modificare 86/2020 a indus ea însăși neclarități, mai ales în legătură cu termenii contractuali, prevăzând încheierea unor acte adiționale care ”vor cuprinde clauze prin care se va prelungi durata contractelor, recalcularea sumelor etc.”, se arată în comunicatul SGG din 7 august. Nelămuririle participanților la discuția online au plecat de aici: unii nu au primit invitația de a semna acte adiționale, deci sunt suspendați fără un contract valid, alții au trimis rapoarte dar ele nu apar în sistem, iar cei mai mulți se plâng de întârzierea plăților și a bonusurilor pe prima jumătate a campaniei.
Circuitul explicat de Cosmin Costache, vicepreședintele ADR, care a ținut spatele întregii discuții, este: SGG trimite periodic la ADR situațiile privind executarea campaniei, iar ADR încheie contracte pe 60 zile. „Intenționăm să încheiem contracte noi la toată lumea”, a declarat Costache, inducând un plus de ceață. Dar cei care au semnat acte adiționale de prelungire cum rămân? Au fost încheiate 113 acte adiționale din 146. De asemenea, rapoartele de activitate prevăzute pentru prima perioadă de două luni, au fost trimise parțial.
Deși totul pare a se se desfășura pe platforma digitală și online, termenele calendaristice produc confuzie. Unele companii media au terminat contractul și nu au nici act adițional, nici alt contract, termenul pentru începutul etapei următoare este 15 octombrie, dar oficial înscrieri se fac până la 31 octombrie. BRAT, partener SGG care face monitorizarea, a precizat că se lucrează cu „luni contractuale”. Mai mulți participanți au întrebat de când se iau în considerare rapoartele de monitorizare. Răspunsul a fost „de când s-au livrat materialele de la SGG la ADR”.
„Lucrurile se împotmolesc la Secretariatul general al Guvernului”, a conchis reprezentantul Evenimentului de Iași. Chestiunile administrative semnalate nu au fost lămurite cu toate insistențele de a fi prezent secretarul general al al SGG, Antonel Tănase, care s-a logat, apoi a dispărut. Intr-un târziu, a fost trimis la înaintare Bogdan Grigoraș pentru a promite o nouă întâlnire cândva, deși termenul de 31 octombrie e deja aici. Comunicarea cu SGG este practic imposibilă, au spus participanții, iar ADR a recunoscut că nu se poate răspunde la toate solicitările telefonice, iar pe e-mail când și cum e posibil.
Turbulențe tehnice
Întâlnirea din 26 octombrie i-a avut în vedere în special pe managerii entităților online care au semnalat probleme tehnice diverse, de la diferențele mari între numărul afișărilor livrate în campanie conform adserverelor editorilor față de numărul de afișări înregistrat în gDE și
MIPO2, până la valoarea cappingului conform prevederilor legale, după modificarea OUG 63. S-a auzit de mai multe ori aprecierea de „inacceptabil” privind diferențele și de 50-60% între afișări.
Victor Avram, managerul firmei Gemius, angajată de SGG pentru implemetarea tehnică după OUG 86/2020, când a fost necesară o lărgire a capacității platformei, a explicat care ar fi soluțiile. Introducerea geotargetării pe România e justificată prin evitarea unor fraudatori de afișări din străinătate, însă complică sistemul. Câțiva participanți au considerat chiar un abuz introducerea geotargetării la media online, în timp ce pentru radio și televiziune nu se aplică. Concluzia a fost să se ceară renunțarea la geotargetare și să se folosească un sistem hibrid, cel setat de Gemius de cei care îl accept, și un sistem nou de raportare, care să aducă numărul de afișări, vizitatori unici, click-uri cât mai aproape de situația reală, finanțarea guvernamentală fiind determinată de aceste cifre.
Campania media de informare despre COVID-19, completată și cu informații din turism, industria IT, agricultură şi zootehnie, industria auto etc., are ca scop și subzistența industriei media pe perioada pandemiei. Criticile aduse campaniei subliniază dezechilibrul între sumele primite de marile companii și finanțarea presei locale, a printului sau a mass-media minorităților etnice.
Un exemplu comparativ ar fi Grupul Intact care primește peste 3 milioane de euro, față de Monitorul de Cluj căruia i s-au alocat sub 15.000 euro pentru patru luni de campanie. S-a mai reproșat guvernului lipsa unor criterii etice în alocarea banului public și lipsa vigilenței, de care au profitat mulți. Compania care deține Realitatea TV s-a înscris în campanile cu nu mai puțin de 35 de site-uri.
