Linkuri accesibilitate

Haosul din construcții. Cum încearcă Guvernul să limiteze efectele dezastruoase asupra orașelor


Bucureștiul s-a dezvoltat haotic în ultimul deceniu, în special din cauza excepțiilor de la reglementări.

Executivul propune un nou Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor. Legislația ar urma să reglementeze un domeniu important pentru economie, dar care în ultimii ani s-a dezvoltat prin excepții de la lege.

Potrivit Guvernului, în ultimii 30 de ani, dezvoltarea localităților din România a fost marcată de „expansiunea necontrolată a perimetrelor construite, presiuni sporite asupra infrastructurii de transport şi de utilităţi sau intervenţii urbane agresive ce cauzează perturbări în buna funcționare a localităților", după cum arată textul Hotărârii ​„pentru aprobarea tezelor prealabile ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor".

Guvernul a adoptat miercuri o hotărâre care stabilește 25 de principii ale viitorului Cod al Construcțiilor. Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor ar reforma legislația care guvernează avizarea și autorizarea construcțiilor, prin modificarea și unificarea actualelor legi.

Documentul arată că vor fi tratate separat, „prin potenţarea principiilor dezvoltării durabile, zonele speciale ce ţin de identitatea geografică a României:

  • Rezervaţia Biosferei Delta Dunarii ;
  • Litoralul Marii Negre
  • Munţii Carpaţi
  • Alte tipuri de zone"

Valoarea investițiilor imobiliare în România se situează între două și cinci miliarde de euro, în funcție de evaluări. București-Ilfov este zona unde se află aproape 50% din valoarea acestor investiții.

Deși anul trecut a fost afectat de criza economică provocată de COVID-19, sectorul imobiliar al Capitalei a cunoscut un an al recordurilor. Au fost terminate apartamente de 600 de milioane de euro și au fost vândute spații comerciale de 900 de milioane de euro.

Săptămâna trecută, Europa Liberă a prezentat modul în care excepțiile de la lege au dus la dezvoltarea sectorului imobiliar în București, dezvoltare care este în puține cazuri în favoarea cumpărătorului, a populației și chiar a orașului.

Ce scrie în nota de fundamentare

Lipsa clarității normelor, paralelismele legislative, normele contradictorii (între legi sau chiar în cadrul aceluiași act normativ) și ineficiența mecanismelor de control au făcut ca amploarea și numărul situațiilor litigioase sau acțiunilor în justiție să fie în creștere”, ar fi o parte din motivele pentru care este nevoie de o nouă legislație, conform notei de fundamentare publicate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.

Cele mai multe construcții nu țin cont de detalii importante de acces la utilități și transport public sau de estetică a zonei.
Cele mai multe construcții nu țin cont de detalii importante de acces la utilități și transport public sau de estetică a zonei.

Privită ca o preocupare constantă a politicii guvernamentale românești, încă din perioada de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, necesitatea sistematizării legislației a fost dublată adesea de o dinamică a schimbărilor ce a condus, în timp, la inadvertențe în conținutul actelor normative, însoțite, uneori, în mod paradoxal, de vid legislativ, respectiv de absența unor texte legale care să răspundă unor probleme concrete apărute în practica administrativă sau investițională atât de diversificată”, se mai precizează în document.

Ce se schimbă

Propunerea de transformare în cod a legislației amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, vizează prioritar:

  • definirea unitară a domeniului și terminologiei;
  • clarificarea raporturilor dintre elaborarea strategiilor şi politicilor publice, procesul de aplicare şi aprobare a planurilor și cel de realizare a investițiilor publice și private;
  • reconsiderarea, actualizarea și integrarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism;
  • reglementarea rezervelor de teren pentru dezvoltare și definirea servituților de urbanism;
  • reprezentarea armonizată a intereselor în domeniile reglementate;
  • integrarea riscurilor și asigurărilor;
  • considerarea coerentă a ciclului de viață al investiției;
  • redefinirea faptelor care constituie infracțiuni sau contravenții;
  • corelarea cu codul fiscal;
  • corelarea cu principiile aprobate în tezele prealabile ale Codului patrimoniului cultural;
  • amenajarea teritoriului și planificarea teritorială strategică;
  • urbanismul, documentațiile de urbanism;
  • administrația publică de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării executării lucrărilor de construcţii ;
  • reguli aplicabile pe întregul teritoriul României;
  • imobile și zone cu reglementări speciale;
  • operațiuni și proiecte de interes național
  • regimul operațiunilor urbanistice (parcelare, regenerare și restructurare urbană;
  • parcuri industriale);
  • regimul autorizării executării lucrărilor de construcții și al desființării construcțiilor;
  • elemente de contencios administrativ specific urbanismului și autorizării construcțiilor;
  • criterii de performanță ale construcției;
  • roluri şi responsabilități în edificarea construcțiilor;
  • dispoziții privind dezvoltarea imobiliară;
  • ciclul de viață al construcției;
  • materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii în domeniul construcțiilor;

Principiile viitorului cod

Executivul a convenit ca în Cod să fie cuprinse inclusiv prevederi referitoare la suprataxarea construcțiilor ilegale, în scopul descurajării acestor practici.

Principiile aprobate miercuri de Guvern:

  1. Principiul integrării depline cu principiile din legislația națională și cu principiile și normele dreptului european;
  2. Principiul considerării patrimoniului cultural și mediului natural ca resurse de identitate națională și a comunităților;
  3. Principiul reglementării coerente si adecvate;
  4. Principiul definirii unitare a domeniului și terminologiei;
  5. Principiul clarificării raporturilor dintre elaborarea strategiilor şi politicilor publice, procesul de aplicare şi aprobare a planurilor și cel de realizare a investițiilor publice și private;
  6. Principiul coerenței și eficacității instrumentelor de planificare spațială;
  7. Principiul prevalenței interesului general asupra celui privat;
  8. Principiul prezervării unor rezerve de teren pe termen mediu și lung;
  9. Principiul simplificării procedurilor și abordării diferențiate în cadrul procesului de autorizare a executării lucrărilor de construcții;
  10. Principiul coordonării și corelării verticale și orizontale a documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism;
  11. Principiul transparenței și accesului liber la informația specifică;
  12. Principiul abordării multidisciplinare a instrumentelor de planificare spațială
  13. Principiul responsabilității publice;
  14. Autoritățile centrale și locale responsabile trebuie să asigure cadrul și condițiile legale, instituționale, financiare pentru o dezvoltare coerentă și durabilă a teritoriului și așezărilor;
  15. Principiul responsabilității și deontologiei profesionale;
  16. Principiul abordării coerente și complete a ciclului de viață al investiției;
  17. Principiul obligativității monitorizării și controlului;
  18. Principiul profesionalismului și specializării;
  19. Principiul clarității și coerenței rolurilor și responsabilităților;
  20. Principiul reprezentării armonizate a intereselor;
  21. Principiul compatibilității funcțiunilor;
  22. Principiul integrării riscurilor și al asigurărilor;
  23. Principiul dezvoltării incrementale a informațiilor;
  24. Principiul redefinirii categoriilor de sancțiuni;
  25. Principiul utilizării instrumentelor de natură fiscală pentru creșterea disciplinei în construcții;

De ce e nevoie de schimbare

Sintetic, condițiile care au generat nevoia realizării tezelor prealabile ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se referă la:

  • procesul accelerat și continuu de modificare a actelor normative care conduce la o legislație necorelată, reglementări imprecise sau interpretabile;
  • nerespectarea în practică a actelor normative sau a ierarhiei acestora;
  • abundența numărului de exerciții de planificare strategică ce a dus uneori la o abordare de tipul „formă fără fond“ a unora dintre acestea și o necorelare între diferitele documente de planificare;
  • birocratizarea excesivă a proceselor, consum de resurse nejustificat, timp inadmisibil de lung la nivelul avizării și aprobării documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism respectiv la autorizarea executării lucrărilor de construcții ;
  • formalism în informarea și participarea comunității în deciziile de planificare și dezvoltare;
  • lipsa datelor teritoriale actuale și relevante pentru zonele cărora li se adresează planurile și strategiile;
  • autorități publice lipsite de resurse esențiale;
  • preponderența unui control axat pe conformitatea documentelor și nu pe calitatea lor sau pe impactul asupra mediului construit și asupra calității vieții cetățenilor;
  • proceduri ineficace în domeniul disciplinei și controlului în construcții;

Codul va avea două părți

Dată fiind complexitatea și dimensiunea celor trei domenii de interes ale Codului: amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile, actul normativ va fi structurat în două cărți distincte:

  • „Cartea I – Despre amenajarea teritoriului și urbanism” și
  • „Cartea a II-a - Despre construcții”.

Ambele cărți, complementare și interdependente, vor reglementa împreună cadrul legal, pornind de la amenajarea teritoriului și trasarea de linii strategice directoare, la planificare urbanistică operațională, până la abordarea întregului domeniu al construcțiilor, autorizarea executării lucrărilor de construcții, etapele de derulare ale unei investiții, ciclul de viață al construcțiilor, roluri și responsabilități etc”, se precizează în documentele publicate astăzi.

Proiectul adoptat a fost inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin ministrul Cseke Attila și este semnat, printre alții, de miniștrii Barna Tanczos (Mediu) Cătălin Drulă (Transporturi și Infrastructură), Bogdan Gheorghiu (Cultură) și Adrian Oros (Agricultură).

Proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se va realiza prin intermediul proiectului „Sistematizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și consolidarea capacității administrative a structurilor de specialitate din instituțiile publice centrale cu responsabilități în domeniu”, SIPOCA 50, prin contractul de achiziție publică de servicii nr. 232/12.07.2019.

În cadrul contractului sunt prevăzute 3 versiuni de cod care vor fi supuse discuțiilor publice în cadrul a 6 dezbateri tematice și 2 consultări publice.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG