În raportul anual pe 2018 al Curții de Conturi a României, Institutul Cultural Român este criticat pentru o serie de deficiențe în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Astfel, experții arată că Institutul nu a înregistrat în evidențele contabile drepturi de natură salarială de 385.000 de lei rezultate din hotărâri judecătorești definitive. Legat de acest subiect, inspectorii mai susțin că angajații departamentului juridic din ICR nu au făcut apărări convingătoare în fața judecătorilor când angajații au acționat în instanță institutul pentru a primi o serie de majorări salariale.
Avocați angajați
Deși are juriști proprii, ICR a angajat o casă de avocatură dar, potrivit Curții de Conturi, aceasta nu a făcut mare lucru în instanță. ”Institutul a încheiat un contract de servicii juridice de asistență și reprezentare în fața instanțelor judecătorești cu o societate civilă de avocați, în condițiile în care entitatea avea organizat un compartiment juridic și nici nu a justificat temeinic necesitatea serviciilor juridice achiziționate”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Deplasări fără temei
Deplasările externe ale funcționarilor ICR reprezintă un capitol separat în raportul Curții de Conturi. Astfel, ”Deconturile de cheltuieli întocmite nu au prezentat informațiile minimale necesare pentru calculul drepturilor cuvenite (ora plecării/sosirii) și pentru calculul diurnei și cazării, iar în unele situații nu a prezentat vreo confirmare care să certifice deplasarea în străinătate (boarding pass/factură de cazare/bonuri din țara unde s-a făcut deplasarea, copii de pașaport etc.), existând astfel posibilitatea ca deplasarea să nu fi fost realizată și să se încaseze nejustificat indemnizația de delegare”, se mai arată în document.
Față de acest aspect, inspectorii consideră că unele deplasări în străinătate s-au făcut fără temei, funcționarii institutului preferând să se cazeze la hoteluri de 4 stele. ”Au fost și situații în care nu s-a putut justifica temeinicia deplasărilor prin raportare la sarcinile de serviciu înscrise în fișele de post, în care bugetul ICR a fost prejudiciat ca urmare a plății unor cheltuieli de deplasare în străinătate efectuate în mod nejustificat sau necuvenit”, se mai precizează în raport.
Curtea de Conturi mai precizează că ocuparea posturilor vacante la ICR prin detașarea unor persoane din sectorul privat s-a realizat fără respectarea legii, prejudiciul în acest caz fiind stabilit la 36.000 de lei.
Experții obosiți
Față de aceste nereguli constatate de inspectorii CC, am solicitat ICR un punct de vedere în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Răspunsul instituției a venit după o lună și este ironic la adresa Curții de Conturi. ”Plecând de la premisa că angajații Institutului Cultural Român respectă legislația în vigoare, considerăm că, ”criticile” auditorilor externi ai Curții de Conturi a României, au survenit ca urmare a suprasolicitării experților într-o anumită perioadă, fapt ce poate duce la erori materiale, care, însă, pot fi remediate fără consecințe majore”, se arată în răspunsul transmis către Europa Liberă.
Potrivit legii, misiunea Institutului este aceea de reprezentare, promovare și protejare a culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate.
În 2019, ICR a fost finanțat de la bugetul de stat cu 60 milioane de lei. În 2018, institutul era condus de Liliana Țuroiu. Ea a fost propusă de PSD la conducerea ICR în aprilie 2017. Anul trecut, hotnews.ro a relatat că Țuroiu a cerut să se mute la Bruxelles, ca director al filialei ICR, lucru care s-a și întâmplat. În prezent, institutul este condus de Mirel Taloș, fost deputat liberal.
