Ordonanța de Urgență 20, adoptată de Guvern pe 7 martie, stabilea că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) putea să înceapă strângerea de donații pentru ajutorarea refugiaților ucraineni care intră în România.
Donațiile pot fi făcute până la finalul anului de către persoanele fizice și juridice statului român, iar sumele sunt deductibile. Mai multe ONG-uri au atras atunci atenția că statul concurează cu organizațiile civice, deși are la dispoziție bugetul public, dar și fondurile europene.
De exemplu, în săptămâna 11-17 aprilie au fost donați 760 de lei, potrivit unui document publicat de instituție pe portalul de date al Guvernului.
Cea mai mare donație a făcut făcută pe 14 aprilie, de peste 600 de lei, fiind și zile în care nu a fost înregistrată vreo donație.
Contactat de Europa Liberă, secretarul de stat Raed Arafat și coordonatorul IGSU a răspuns: „N-am urmărit subiectul, vorbiți cu ei (IGSU, n.red.) dacă au intrat, nici nu știu dacă a intrat ceva”.
IGSU a transmis la solicitarea Europei Libere că, în perioada 14 martie - 24 aprilie, a strâns suma de 166.513,35 de lei.
Sumele colectate săptămânal de la debutul campaniei:
- 14-18 martie: 5.800 lei
- 21-25 martie: 12.600 lei
- 28 martie - 4 aprilie: 135.432,84 lei
- 4-8 aprilie: 11.320,51 lei
- 11-17 aprilie: 760 lei
- 18-24 aprilie: 600 de lei
Întrebat de ce nu a furnizat din start suma completă, purtătorul de cuvânt al instituției a declarat că „până săptămâna trecută n-a mai fost publicat un alt set de date și acum a fost demarat proiectul publicării datelor deschise”.
„Se va publica, de principiu, în fiecare săptămână”, a menționat maiorul Adrian Marin.
Am vrut să aflăm și ce comisioane a suportat statul român pentru strângerea acestor donații, deoarece în OUG 20/2022 se precizează că „toate cheltuielile necesare pentru colectarea fondurilor şi pentru gestionarea conturilor deschise în lei şi în valută la instituții de credit vor fi suportate prin sume puse la dispoziție de MAI în bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență”.
Contactat de Europa Liberă, ministrul Lucian Bode nu a răspuns apelurilor.
„Problema e că au făcut această golănie”
Suma strânsă până acum de statul român, echivalentul a aproximativ 35.000 de dolari, se compară cu cheltuiala dintr-o zi a unui ONG.
„Tocmai ce am cumpărat zece generatoare pentru spitale în Nikolaev și alte orașe din donații, doar marți am făcut plăți de 30 și ceva de mii de dolari. Eu nu înțeleg ce fac acești oameni, i-am rugat să ne ajute să trecem mai ușor la graniță cu convoiul umanitar, nimic nu s-a putut face”, a spus Elena Calistru, președinta ONG-ului Funky Citizens.
„Problema nu e că nu reușesc să strângă bani, problema e că au făcut această golănie și nu folosesc la maximum fondurile europene disponibile. Statul român trebuie să plătească cheltuielile cu cazarea, mâncarea și după aceea face cerere de rambursare la Comisia Europeană. Mecanism mai simplu de atât pentru a 'absorbi' fonduri europene nu există. Cum este posibil să ai toate mecanismele statului și cu toate acestea să apelezi tot la mecanismele ONG-urilor?”, a mai spus Calistru, pentru Europa Liberă.
Vlad Gheorghe, inițiatorul grupului „Uniți pentru Ucraina”, unde românii se organizează să ofere ajutor refugiaților, spune că suma de 760 de lei adunată într-o singură săptămână este extrem de mică.
El e de părere că Guvernul României nu a făcut vreo campanie de comunicare prin care să arate susținerea față de Ucraina, așa cum au făcut-o alte țări vecine, precum Polonia și țările baltice și a dat un posibil exemplu de implicare.
„Dacă mergi cu avioanele de la Lufthansa sau LOT, cu acționariat de stat german și polonez, găsești în scaun posibilități de a dona pentru a sprijini Ucraina. TAROM nu are nimic pe așa ceva”, a menționat Vlad Gheorghe.
Reprezintă această sumă o lipsă de încredere?
Elena Calistru a mai spus că autoritățile statului român „se comportă ca și cum nu cunosc populația”.
„Nici nu trebuie să te uiți pe foarte multe sondaje, oamenii nu au încredere în Guvern. Dacă le zici să facă oficial, oamenii o să încerce să evite și să facă neoficial și lucrul ăsta s-a văzut foarte puternic în pandemie. Zicea Guvernul să te vaccinezi, dinadins nu făceau așa. Asta e populația, sunt oameni după 30 de ani de dezamăgiri”, a afirmat președinta Funky Citizens, un ONG axat pe bună guvernare, transparență decizională și politici bugetare.
„Iar acum e la fel, trebuie să înțelegi populația căreia te adresezi. Dacă populația nu are încredere în instituții guvernamentale, nu-i forța, pliază-te puțin pe sensibilitățile omului, pentru că am văzut că oamenii ajută, dar trebuie să știi cum să-i iei”, a mai spus Calistru.
De cealaltă parte, Vlad Gheorghe nu consideră neapărat că suma strânsă de IGSU până acum arată o lipsă de încredere față de statul român, chiar dacă „există fără îndoială în societate o lipsă de încredere”.
„IGSU și-a făcut prin legislație un monopol pe acest subiect și au blocat societatea civilă de la avea acces la donații, iar acum nici măcar n-au mai pus în aplicare monopolul pe care și l-au așternut singuri”, a spus eurodeputatul USR.
„Cred că vorbește strict despre modul de lucru al IGSU și despre eșecurile lor succesive. Cred că singura lor grijă e să nu-și bage nimeni nasul în subiectele lor, să fie unici responsabili și unici proprietar ai informațiilor, cred că asta ne arată”, a completat el.
De la declanșarea războiului în Ucraina, în România au intrat aproape 800.000 de refugiați ucraineni, potrivit datelor transmise de Poliția de Frontieră, iar în țară au rămas aproximativ 10% dintre aceștia.
