Votul de joi din executivul european a fost un semnal puternic: 433 de voturi pentru, 123 împotrivă și 28 de abțineri.
Situația s-a deteriorat astfel încât Ungaria a devenit mai degrabă o „autocrație electorală” decât o democrație, a anunțat PE într-un comunicat.
Ca răspuns, partidul de guvernământ, Fidesz, al lui Orban, a declarat că parlamentul UE este mai interesat să atace Ungaria decât să abordeze o criză economică cauzată de creșterea costurilor energiei agravate de războiul Rusiei în Ucraina și de sancțiunile occidentale împotriva Moscovei.
Parlamentul European își toarnă cenușă în cap
Foarte important este că Parlamentul European își asumă inerția în fața derapajelor iliberale ale Ungariei. Lipsa acțiunilor decisive au contribuit la apariția unui „regim hibrid de autocrație electorală”, adică a unui sistem constituțional în care se desfășoară alegeri, dar care nu respectă regulile și standardele democratice.
Regretele, chiar dacă tardive, arătă totuși conștientizarea gravității problemei, iar eurodeputații atrag atenția că articolul 7 alineatul (1) nu necesită unanimitatea statelor membre pentru a identifica un risc clar de încălcare gravă a valorilor comune.
Amânarea adoptării unor măsuri suplimentare la articolul 7 pentru a proteja valorile UE în Ungaria ar constitui o încălcare a principiului statului de drept de către Consiliul însuși, care este socotit vinovat că nu a luat măsurile de natură a opri regresul democratic.
Iliberalismul de tip Orban se răspândește în Europa
Într-adevăr, începând din 2014 de când Viktor Orban și-a anunțat apartenența la Iliberalism, Parlamentul European și Consiliul au avut ezitări în a lua decizii tranșante, chiar dacă derapajele de la valorile europene deveneau tot mai evidente. E vorba de drepturile omului, de sugrumarea presei independente, de statul de drept, declarații rasiste și, nu în ultimul rând, de felul disprețuitor în care Victor Orban abordează relațiile cu Parlamentul European.
Să nu uităm că acum câțiva ani, liderul Fidesz se proclama singurul democrat din Europa, cel care apără valorile creștine, spre deosebire de alte state, cum ar fi Germania, de exemplu. Era însă perioada Angela Merkel, care a avut o relație privilegiată cu Fidesz, via Partiul Popular European.
De abia în ultimii doi, trei ani Parlamentul și Consiliul au început să îngroașe tonul la Ungaria și Polonia și să amenințe serios cu activarea articolului 7 din Tratat. Dar războiul din Ucraina, poziția față de Rusia și de sancțiunile aplicate regimului Putin au făcut diferența dintre cele două state.
„Din punctul meu de vedere nu războiul din Ucraina îi frământă pe parlamentarii din partidele mainstream, ci faptul că modelul lui Viktor Orban este urmat de iliberali din întreaga Europă. În Italia vorbim de Giorgia Meloni, de Salvini, care este bănuit că ar fi luat 30 de mil. de euro de la Kremlin. Faptul că acel grup al independenților și euroscepticilor tinde să devină al doilea ca mărime în PE face ca toată lumea să fie nervoasă și, evident, să arate spre principalul vinovat, cel care a început acest proces, care e Viktor Orban”, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Andrei Țăranu.
„Concluziile acestui raport sunt clare și irevocabile: Ungaria nu este o democrație. Era mai urgent ca niciodată ca Parlamentul să ia această poziție, având în vedere ritmul alarmant cu care statul de drept în Ungaria se deteriorează (...)Acest lucru ar trebui să servească drept semnal de alarmă pentru Consiliu și Comisie”.
De altfel, și în raportul de joi al Parlamentului European se vorbeste despre deteriorarea democrației în ultimii ani din cauza„eforturilor deliberate și sistemice ale guvernului maghiar”. Referirea este la articolul 2 din Tratat, dar inacțiunea europarlamentarilor nu este prevăzută la niciun articol.
Așa încât se ridică întrebarea dacă de data aceasta Consiliul va lua decizia suspendării fondurilor.
Profesorul Andrei Țăranu este de părere că da, pentru că atitudinea lui Orban față de UE este sfidătoare.
„Consiliul va aplica măsurile, pentru că ceea ce face Viktor Orban în raporturile cu Uniunea Europeană este pur și simplu o sfidare. Și nu vorbim aici doar despre războiul din Ucraina și raporturile cu Rusia, ci și despre despre drepturile omului, libertatea presei, statul de drept, despre relațiile cu diverse alte state cu care UE nu mai este neapărat în relații foarte bune, cum ar fi Turcia”.
Relațiile Parlamentului European și, în general, a tuturor instituțiilor europene, cu regimul lui Viktor Orban s-au deteriorat însă grav după invadarea Ucrainei de către Rusia. Blocarea unor sancțiuni și jocul pe care îl face în favoarea lui Vladimir Putin sunt pe față, Orban neobosindu-se nici măcar să salveze aparențele.
Ungaria, campioana veto-urilor
Polonia, de exemplu, a avertizat acum ceva vreme asupra acestui tip de comportament.
„Atunci când Orban spune că nu poate vedea ce s-a întâmplat la Bucea, trebuie sfătuit să meargă la un oftalmolog”, a declarat Jarosław Kaczyński, vicepremier și lider la partidului de guvernământ Lege și Justiție din Polonia.
Cu oftalmolog sau nu, Viktor Orbán a rămas neclintit pe pozițiile sale în ce privește apropierea față de Vladimir Putin, căutând să obțină și de la Rusia, și de la Uniunea Europeană cât mai multe avantaje pentru Ungaria, imun fiind la criticile privind moralitatea unui astfel de comportament.
La începutul lunii septembrie, Ungaria a cerut scoaterea de pe lista de interdicție a vizelor și de înghețare a activelor a trei oligarhi ruși, Alișer Usmanov, Piotr Aven și Viktor Rașnikov, și a amenințat că în caz contrar se va opune noului pachet de sancțiuni.
Viktor Orban este cel care s-a opus plafonării prețului gazului rusesc, propunere susținută de Ursula von der Leyen și de majoritatea statelor UE. În final, din cauza veto-ului sub spectrul căruia negociază sistematic Ungaria s-a renunțat la plafonare.
La mijlocul lui iunie, Ungaria s-a folosit de veto-ul său pentru a respinge decizia UE de taxare a companiilor multinaționale cu un impozit de minimum 15%.
Toate acestea fac însă parte dintr-un mai lung șir de veto-uri pe care Ungaria le-a folosit în ultimii ani. Ungaria a blocat decizii ale UE privind migraţia, a ameninţat că va recurge iarăşi la veto când s-a decis bugetul multianual al UE, la sfârşitul anului 2020, şi a împiedicat în repetate rânduri luări de poziţie critice comune ale UE în privinţa încălcărilor drepturilor omului în Israel şi China.
Ce prevede Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene
Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.
Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.
Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul.
Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot”.
