Ministerul Agriculturii a anunțat că anul acesta cantitatea totală de grâu recoltată este de 11,4 milioane de tone, cea mai mare obținută vreodată de România.
Județele cu recolte bune au fost atât cele din vestul țării - Satu Mare, Bihor, Arad sau Timiș, dar și din județele din sud și est - Olt, Caraș-Severin, Ialomița, Brăila, Galați, Bacău și Buzău. Cifre record au fost înregistrare sau sunt așteptate și la producția celorlalte cereale - orz, orzoaică, dar chiar și la rapiță.
„Asta nu înseamnă că am ajuns la potențialul României”, e de părere inginerul Mihai Anghel reprezentant al unuia dintre cei mai mari producători de cereale din România, Cerealcom Dolj.
Câmpurile de grâu din România au fost mai frumoase ca oricând, anul acesta, eu niciodată nu am văzut lanuri de grâu mai frumoase ca acestea și asta se reflectă în cantitățile obținuteing. Mihai Anghel, reprezentant Cerealcom Dolj
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros spune că nici el și nici instituția pe care o conduce nu au niciun merit la stabilirea recordurilor de pe teren, așa cum nu a avut nicio vină nici anul trecut, când, din cauza secetei, producțiile au fost mici. Meritul ar fi, crede oficialul, în primul rând al agricultorilor. Ce le-a adus tuturor acest an este experiența și învățămintele.
„Asta demonstrează doar trei lucruri, în opinia mea. Unu - că România are un potențial agricol imens care trebuie exploatat; doi - că fermierii români pot să contribuie consistent la securitatea alimentară a României și trei - că avem nevoie urgent de o strategie de gestionare a apei foarte bine finanțată, pentru că se demonstrează că, atunci când avem apă, când fermierii au acces la apă, producțiile pot fi foarte mari”, a adăugat Adrian Oros.
Marii producători se plâng de altceva și arată spre stat că nu face suficient să asigure recolte și mai bune. Cea mai mare problemă pentru agricultura industrială este fărâmițarea terenului și faptul că statul încurajează fermele mici, în detrimentul celor mari. Performanța se face în timp și se câștigă în generații, nu de pe azi pe mâine cu programe pentru oricine. Un alt minus este faptul că terenurile nu au cadastru, lucru care îngreunează și mai tare comasarea lor și constituirea de suprafețe mari de însămânțare.
„Noi suntem țara cu agricultura cea mai polarizată. Avem cele mai mari ferme din Europa, probabil din lume, avem ferme de zeci de mii de hectare, de 50 de mii de hectare, dar avem și celelalte exploatații foarte mici. Dacă, în cazul exploatațiilor foarte mici unde se lucrează pe suprafețe foarte mici, este nevoie de o comasare rapidă a terenurilor, în schimb exploatațiile foarte mari au deja o dimensiune economică suficientă care le face să reziste pe piață și să asigure aceste producții foarte mari ”, explică Adrian Oros paradoxurile agriculturii Românești.
Oficialul spune că problema comasării este deja în atenția ministerului pe care îl conduce care a elaborat deja un proiect de lege pentru a favoriza comasarea, dar subliniază că treaba statului e să creeze doar premisele pentru comasare.
„Nu vrem să fie forțați fermierii să își comaseze terenurile și doar să fie sprijiniți cei care doresc să facă acest lucru”, precizează Adrian Oros.
Producție mare, preț mare? Cum a influențat China piața cerealelor
Producțiile record de cereale ale României s-ar putea să nu se reflecte în prețul pâinii, la care se așteaptă scumpiri. La nivel mondial, tona de grâu se vinde scump, la peste 200 de euro în portul Constanța. Prețul record este influențat de două componente - pe de o parte producția globală a fost mai mică cu 16 milioane de tone față de anul trecut, iar pe piața cerealelor a apărut, în 2021, o cerere surpriză din partea Chinei - 40 de milioane de tone. Cerealele ar fi destinate înlocuirii furajelor pentru animale. Cu cerere mare, peste producție, și prețul crește.
„Exportăm foarte mult grâu pentru că producem foarte mult grâu. Nu avem nevoie pentru consumul intern decât un sfert din cantitatea pe care o am produs-o. Atunci este normal să exportăm foarte mult grâu”, spune ministrul Adrian Oros.
Mihai Anghel spune însă că din România exportă, în general, multinaționalele din domeniul agriculturii. Firma pe care o reprezintă este o excepție românească. A reușit să pătrundă pe piața internațională fără niciun ajutor din partea statului, cel care ar trebui să fie responsabil cu promovarea României ca un mare grânar.
„Suntem singura firmă care am primit autorizarea din partea unor guverne cum este cel al Iordaniei, cum este cel al Egiptului sau al Arabiei Saudite să putem vinde acolo. Am făcut asta singuri, fără niciun fel de promovare. Asta ar trebui să promoveze statul - imaginea ca țara producătoare de cereale în lume. Noi am mers la marile manifestări cerealiere din lume, la Singapore, Dubai, Londra unde vin oameni de peste tot din lume și ne întreabă dacă în România se produc cereale...”, precizează inginerul Mihai Anghel.
Împortăm anual 20 de mii de tone de pâine
„Să știți că nu importăm multă pâine, cu 20 de mii de tone pe an, ceea ce nu înseamnă mult lucru. Doar un kilogram de pâine din cele 78 de kilograme pe care le mâncăm pe an este din import”, a declarat pentru Europa Liberă președintele Patronatului din industria pâinii Rompan, Aurel Popescu.
Prețul pe care îl plătește România pe kilogramul de pâine congelată din import este însă de 13 ori mai mare ca cel pe care îl încasăm pe kilogramul de grâu plecat la export. Nu exportăm produse procesate pentru că, pe de o parte, nu există suficiente spații de depozitare și, pe de cealaltă parte, nu există aparatură de procesare pentru producțiile record. Reprezentanții patronatelor din industria pâinii mai identifică o altă cauză care i-ar scoate de multe ori de pe piața internațională.
„Piață găsim noi, dar ne ducem cu făina la export și ne întâlnim cu Rusia și cu Turcia care nu sunt țări membre UE și care subvenționează exportul și ele câștigă”, arată Aurel Popescu.
De probleme e conștient și ministrul și spune că în aceste momente fix la asta lucrează. E în turneu prin țară în care lansează noi programe de investiții în agricultură, unele chiar pentru depozitare și procesare. Până atunci, îi roagă pe producători să mai aștepte cu vânzarea grâului, că prețul va mai crește.
„Că se importă aluat congelat sau făină, normal, asta este un minus și ministerul poate interveni într-un singur sens. Noi astăzi suntem la Craiova și vom fi și în alte zone în această perioadă tocmai pentru a lansa programul unde, din cele 3,2 miliarde de euro date sprijinului în investiții, am alocat 1,1 miliarde de doar investițiilor în depozitare și procesare”, arată ministrul care sunt planurile pentru a face mai bună soarta producătorilor de cereale și a procesatorilor în anii care vin.
