În fiecare minut al weekendului care tocmai s-a încheiat, undeva în România, un câmp a ars necontrolat. Incendierea resturilor vegetale este un obicei care aduce prejudicii grave nu doar mediului, ci și propriilor terenuri ale celor care pornesc focul, spun cercetătorii.

Primăvara înseamnă pentru mulți dintre agricultorii din România incendierea intenționată a resturilor vegetale de pe terenurile agricole. Din acest motiv, de câteva săptămâni, zonele acoperite de terenuri agricole – fie că sunt ele din Moldova sau din Oltenia, fumegă de la miriștile incendiate.

Doar în weekend, între 25 și 27 martie, aproape 1.400 de incendii de vegetație au fost raportate pe teritoriul României, potrivit unor date furnizate Europei libere de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Pompierii au avut o intervenție la fiecare 20 de minute.

Incendiile au pârjolit peste 20.000 de hectare de teren din toată țară și – „victime colaterale” – 1.000 de hectare de pădure.

Efectul imediat și cel mai vizibil al câmpurilor fumegânde din aceste zile este poluarea mediului. Marile orașe ale României, în frunte cu Capitala, sunt deja afectate de poluarea provocată de noxele zecilor de mii de mașini care le tranzitează zilnic sau de la arderile ilegale. Norii groși de fum ce pornesc dinspre câmpurile incendiate amplifică astfel un fenomen și așa scăpat de sub control de autorități.

Iar disconfortul nu este doar unul de scurtă durată, spun specialiștii.

Silviu Gurlui este profesor la Facultatea de Fizică a Univerisității „Alexandru Ioan Cuza” și a studiat în ultimii ani efectele poluării asupra mediului înconjurător. El spune într-un interviu telefonic acordat Europei Libere că, deși pot părea inofensive, incendierile intenționate ale miriștilor pot afecta mediul înconjurător și pe termen mediu sau lung.

„Anumite proprietăți ale atmosferei se pot modifica în timp dacă acești poluați persistă foarte mult, suferind anumite transformări, și pot provoca perturbări în atmosferă. Pe termen lung, lucrurile pot fi mult mai violente”, spune Silviu Gurlui.

Efect invers: solul este, de fapt, afectat

Un alt efect, necunoscut pentru mulți dintre agricultori, este afectarea solului pe care unii cred că îl protejează dând foc resturilor vegetale.

„Prin astfel de arderi se aduc grave prejudicii solului, prin supraîncălzire, pe de o parte, și prin eliberarea de compuși pe bază de carbon deja existenți în sol, pe de altă parte”, spune profesorul Gurlui.

Octavian Berceanu, fostul director al Gărzii Naționale de Mediu, spune și el că alte țări din Europa agricultorii evită să incendieze pajiștile tocmai din acest motiv.

„E ușor să incendiezi, dar în momentul în care ai incendiat și ai un vânt cât de cât puternic, adică peste 10 km/h, îți ard, prin incinerare, și primii 3-4-5- milimetri din sol, sunt pârjoliți, supraîncălziți. Fix în ăștia 4-5 milimetri de sol este și partea de humus, cu ciuperci, cu bacterii, cu tot felul de organisme care îți fac solul fertil”, spune Octavian Berceanu.

„Ăia 4 milimetri de sol se formează în 200 de ani”, spune fostul director al Gărzii Naționale de Mediu, care subliniază că problema acestor incendieri ar trebui să fie controlată de instituțiile statului.

Autoritățile vor amenzi mai mari și închisoare pentru piromani

Potrivit legislației, incendierea intenționată a unei pajiști se sancționează cu amendă. În prezent, aceasta poate ajunge până la 6.000 de lei în cazul persoanelor fizice și până la 50.000 de lei în cazul celor juridice. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a precizat săptămâna trecută că ministerul pe care îl conduce a redactat o ordonanță de urgență prin care aceste sancțiuni vor fi majorate.

„Noile amenzi vor fi cuprinse între 7.500 și 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoane juridice amenda va fi între 50.000 și 100.000 lei”, a spus Barna.

„Trebuie să stopăm fenomenul arderilor ilegale de vegetație și miriști. În ciuda interdicției și a controalelor regulate ale Gărzii de Mediu, în anumite regiuni acest fenomen continuă să fie o practică zilnică.”

La nivelul Ministerului Mediului s-a luat în calcul inclusiv ca fapta să fie încadrată ca infracțiune. Un document de lucru, obținut de Europa Liberă, prevede că o astfel de faptă ar putea fi asimilată celor privind nerespectarea regimului deșeurilor.

„Se interzice incendierea oricărui tip de deșeuri și/sau substanță sau obiect”, se preciza în acel proiect de ordonanță.

Potrivit unor surse, juriștii din cadrul ministerului ar fi atras atenția că formularea mult prea generală ar putea face ca posibilele dosare penale să nu stea în picioare în instanță.

Fostul director de la Garda Națională de Mediu oferă și o explicație: „Când spui că se interzice incendierea oricărei substanțe sau obiect ai trimis legea in derizoriu. În cazul acesta, aprinderea unei lumânări pe mormânt poate fi considerată incendiere.”

Importanța subvențiilor APIA

Problema arderilor ilegale a fost admisă și de ministrul Agriculturii. Adrian Chesnoiu spune că instituția pe care o conduce s-a implicat și ea în modificarea legislației și că fermierii ale căror miriști sunt incendiate ar putea să își piardă subvențiile de la APIA.

România a adaptat o directivă europeană privind „ecocondiționalitatea” încă din 2015, printr-un ordin comun semnat de miniștrii Agriculturii și Mediului. Printre măsurile impuse prin acel ordin se numără și posibilitatea ca fermierii care își incendiază culturile să piardă subvențiile de la APIA.

Acest lucru lucru nu se întâmplă, vorbește din experiența de pe teren Octavian Berceanu, care spune că lipsește motivația politică.

„Poliția, pompierii, Garda de Mediu și Primăria ar trebui să identifice terenurile care au fost incendiate, să amendeze oamenii respectivi și să nu mai primească subvenții. În momentul în care primarul face asta, nu mai primește voturi, și atunci are o tendință politică: lăsarea incendierii la voia întâmplării”, spune fostul director al Gărzii Naționale de Mediu.

Acesta spune că, de multe ori, în răspunsurile către Garda de Mediu, primarii spun că nu au putut identifica proprietarii terenurilor incendiate, invocând diferite motive, chiar dacă pentru acestea s-au acordat subvenții de la APIA.

Din acest motiv, crede Berceanu, multe dintre incendii nici măcar nu mai sunt raportate către autorități.