Linkuri accesibilitate

Sonda spațială Chandrayaan a aterizat pe Lună în „strigătul de victorie” al Indiei


India a devenit prima țară din care a aterizat cu succes o navă spațială lângă polul sudic al Lunii, într-un moment istoric care a atras urale la petrecerile vizionate în întreaga țară.
India a devenit prima țară din care a aterizat cu succes o navă spațială lângă polul sudic al Lunii, într-un moment istoric care a atras urale la petrecerile vizionate în întreaga țară.

O navă spațială indiană a aterizat miercuri pe Lună într-o misiune considerată crucială pentru explorarea lunii și pentru statutul Indiei ca putere spațială, la doar câteva zile după prăbușirea unui dispozitiv de aterizare rusesc similar.

„Acesta este un strigăt de victorie al unei noi Indii”, a spus premierul Narendra Modi, citat de Reuters, care a fost văzut fluturând steagul indian în timp ce privea debarcarea din Africa de Sud, unde participă la summitul BRICS.

Oamenii de știință și oficialii au aplaudat, s-au aplaudat și s-au îmbrățișat în timp ce nava spațială a aterizat și în timp ce guvernul încearcă acum să stimuleze investițiile în lansări spațiale private și în afacerile conexe bazate pe satelit.

India a devenit prima țară din care a aterizat cu succes o navă spațială lângă polul sudic al Lunii, într-un moment istoric care a atras urale la petrecerile vizionate în întreaga țară.

Chandrayaan-3, care înseamnă „mooncraft” în sanscrită, și-a pus jos aterizatorul Vikram la scurt timp după ora 18:00 (12:30 GMT) lângă polul sudic lunar puțin explorat, într-o premieră mondială pentru orice program spațial, scrie The Guardian.

„India este pe Lună”, a spus S. Somanath, șeful Organizației Indiane de Cercetare Spațială (ISRO), când Vikram a aterizat.

Pentru India, aterizarea reușită marchează apariția sa ca putere spațială, deoarece guvernul caută să stimuleze investițiile în lansări spațiale private și afaceri aferente bazate pe satelit.

Oamenii din toată țara au stat lipiți de ecranele televizoarelor și se rugau în timp ce nava spațială se apropia de suprafața Lunii.

Pe lângă faptul că a făcut istorie devenind prima țară care aterizează în apropierea regiunii puțin explorate de la polul sud, India s-a alăturat, de asemenea, Statelor Unite, fostei Uniuni Sovietice și Chinei pentru a realiza o aterizare pe Lună.

Misiunea a fost lansată cu șase săptămâni în urmă în fața a mii de spectatori încântați, fiind nevoie de mult mai mult pentru a ajunge pe Lună decât misiunile Apollo din anii 1960 și 1970, care au ajuns în câteva zile.

India folosește rachete mult mai puțin puternice decât o făceau SUA atunci. În schimb, sonda a orbitat de mai multe ori în jurul Pământului pentru a câștiga viteză înainte de a se îmbarca pe traiectoria lunară.

Terenul accidentat a făcut dificilă aterizarea. Gheața din regiunea în care a aselenizat sonda ar putea furniza combustibil, oxigen și apă potabilă pentru misiuni viitoare.

Aceasta a fost a doua încercare a Indiei de a aseleniza. În 2019, misiunea Chandrayaan-2 a ISRO a desfășurat cu succes un orbiter, dar dispozitivul de aterizare s-a prăbușit.

Luni, Rusia a declarat că prima sa misiune pe Lună în 47 de ani – care a vizat și polul sud – a eșuat după ce nava sa spațială Luna-25 a scăpat de sub control și s-a prăbușit în Lună. Șeful corporației spațiale controlate de stat din Rusia, Roscosmos, a atribuit eșecul lipsei de expertiză din cauza pauzei lungi în cercetarea lunară care a urmat ultimei misiuni sovietice pe Lună în 1976.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG