„Sunt proiecte de infrastructură unde participă mai mulți parteneri, deci nu este un proiect național. În cazul României, de exemplu, avem cele două mari proiecte care ne interesează în mod deosebit, aceleași proiecte interesează și Polonia, și pe alți parteneri, Via Carpathia și Rail2Sea”, a declarat președintele Klaus Iohannis, luni, la Riga/Letonia, întrebat de jurnaliști cum se împacă grandoarea pe care o impun aceste proiecte ale I3M cu lipsa de timp impusă de războiul din Ucraina.
El a explicat că nu va fi construită o „o autostradă nouă cap-coadă de la Baltică până la Marea Neagră”, ci această legătură „va conține părți de drum rapid sau de autostradă care deja există, în „ideea este de a le lega în așa fel încât să avem o conexiune fluidă. Același lucru este valabil și pentru legătura pe calea ferată”, a spus Iohannis în conferința de presă comună susținută alături de președinții Letoniei - Egils Levits și al Poloniei - Andrzej Duda.
Accelerarea nu este posibilă decât pe plan intern
El a admis că pentru o conexiune finalizată „este nevoie de mai mult timp”, dar a spus că accelerarea se poate produce doar în plan național.
„În paralel, cu siguranță, vom începe contactele și cu Ucraina, să vedem care dintre aceste proiecte existente - vă amintiți probabil că, în 2018, la București, am început o listă de proiecte de investiții prioritare - care se potrivesc să fie conectate și la Ucraina, care sunt proiectele noi, și sunt convins că, până la anul, când vom avea întâlnirea la București, vom avea deja mult mai multe date și vom putea să știm cum să abordăm aceste noi proiecte și cum să le accelerăm pe cele care sunt deja acum în lista noastră și la care se lucrează”, a spus Klaus Iohannis.
La summitul din acest an, având în vedere contextul geopolitic marcat de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, liderii statelor participante au analizat modul în care I3M trebuie să se poziționeze în actuala situație de securitate europeană și cum poate contribui, prin implementarea proiectelor strategice de interconectare, în cele trei domenii de bază ale Inițiativei: transport, energie, digital.
În deschiderea Summitului, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski s-a adresat liderilor Inițiativei celor Trei Mări printr-o conexiune video și le-a transmis că Ucraina are nevoie de sprijinul Inițiativei și al statelor participante.
„România are convingerea fermă că și Republica Moldova și Georgia – care, la fel ca Ucraina, se află pe același drum către Uniunea Europeană – trebuie să primească același sprijin din partea noastră, pentru că reziliența lor este greu încercată în aceste momente”, a declarat președintele Iohannis în discursul său susținut în fața I3M.
Recent, în cadrul Forumului Economic de la Davos, a fost semnat un acord între compania română Transgaz și Fondul de Investiții al Inițiativei, care vizează dezvoltarea infrastructurii și conectivității de gaze naturale, cu integrarea transportului de hidrogen, din România, valoarea proiectelor fiind estimată la 626 de milioane de euro.
Alte două proiecte, care reprezintă priorități pentru România, sunt inițiativele Rail2Sea și Via Carpathia, a căror implementare va îmbunătăți legăturile noastre, dar și mobilitatea militară și reziliența în domeniul infrastructurii din regiune, care se dovedesc esențiale în actualul context geopolitic.
Ce este Inițiativa celor Trei Mări
Inițiativa celor Trei Mări (Three Seas) reunește 12 state membre ale UE între Marea Baltică, Neagră și Adriatică: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
Istoria a dat acestor națiuni din Europa Centrală și de Est puteri diferite, iar mediile lor culturale și religioase sunt la fel de diverse.
Cu toate acestea, cele 12 țări au ceva în comun: Cortina de Fier, care a împărțit Europa în două și a înăbușit dezvoltarea naturală, creșterea economică și unitatea internațională în regiune timp de o jumătate de secol.
În timp ce națiunile din Europa de Vest sunt legate prin drumuri și căi ferate, linii electrice și conducte de petrol și gaze, țările din Europa Centrală și de Est rămân relativ deconectate unele de altele în ceea ce privește infrastructura modernă. Deficitul este deosebit de acut de-a lungul axei nord-sud a regiunii.
Deși spațiul economic și vamal comun al Uniunii Europene a deschis calea pentru dezvoltarea stabilă a continentului în ansamblu, țările din Europa Centrală și de Est continuă să se remarce față de omologii lor din Europa de Vest prin disparitatea lor economică și infrastructura depășită.
În ciuda politicilor colective ale Uniunii Europene, decalajul care s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului al XX-lea nu a fost încă acoperit.
Se estimează că deficitul de investiții în infrastructură, energie și digital a crescut de-a lungul anilor până la 1,15 trilioane de euro.
Eliminarea acestui deficit ar da un impuls dezvoltării în regiune și ar face Europa mai puternică și mai unită în ansamblu.
Diferențele de dezvoltare între țările Europei au fost cel mai bine surprinse în 2014 de un grup de experți americani de la Consiliul Atlantic, într-un raport intitulat Completing Europe.
Acest lucru i-a inspirat pe șefii de stat a două țări de atunci – președintele de atunci al Croației, Kolinda Grabar-Kitarović, și președintele Poloniei, Andrzej Duda - să lanseze o inițiativă, care a continuat să atragă din ce în ce mai multe personalități de rang înalt și jucători de top din lumea afacerilor și politicii.
Până în prezent, summiturile Inițiativei celor Trei Mări au avut loc de patru ori la nivel prezidențial. Ceea ce a început ca o platformă de schimb de opinii între președinții țărilor implicate s-a extins pentru a include un forum anual de afaceri și lansarea unui fond de investiții care funcționează pe bază comercială.
Politicienii de la nivelurile executive ale puterii din cele 12 țări sunt, de asemenea, din ce în ce mai implicați în inițiativă, iar atât Germania, cât și Statele Unite au devenit parteneri la aceasta.
De la început, inițiativa a fost concepută pentru a completa mai degrabă decât pentru a concura cu Uniunea Europeană. Acest lucru se reflectă în implicarea strânsă a Comisiei Europene în inițiativă și participarea acesteia la toate reuniunile sale.
După suprafață, țările inițiativei reprezintă aproape o treime din Uniunea Europeană și găzduiesc 111 milioane de oameni.
Cu toate acestea, cifrele din 2018 arată că PIB-ul lor mediu pe cap de locuitor este de doar 78% din media UE.
În același timp, creșterea economică medie în cele 12 țări din perioada 2015-2019 a fost de 3,5% față de 2,1% în Uniunea Europeană.
România a găzduit în 2018 al treilea summit al Inițiativei, când au fost adoptate și decise:
- lista de proiecte prioritare de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital;
- organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 de oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai Uniunii Europene şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale;
- lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M, prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante;
- inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al I3M, prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante.
În 2023, România va găzdui din nou summitul I3M.
