Proiectul este cu dedicație pentru UDMR, formațiune care a obținut 5,74 % din numărul total de voturi la alegerile din 2020, acuză liderii Uniunii, care s-au simțit primii vizați de inițiativa legislativă a foștilor parteneri de guvernare.
Csoma Botond este deputat și purtător de cuvânt al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR).
„Mă așteptam la o astfel de mișcare, sincer să fiu. Radu Cristescu și Adrian Cozma sunt cunoscuți pentru ieșirile xenofobe și șovine la adresa UDMR. Scopul este ca Uniunea să nu mai intre în Parlament. Am discutat cu conducerea social democraților și cu cea a liberalilor, inițiatorii nu au susținerea partidelor. E o mișcare premeditată din parte celor cu atitudini șovine la adresa maghiarilor”, acuză Csoma Botond.
USR nu susține propunerea
USR este împotriva acestei modificări a legii electorale și susține, din contra, micșorarea pragului pentru ca tot mai mulți cetățeni să fie reprezentați în Parlament.
„Inițiativa depusă de PSD și PNL este profund antidemocratică și antiliberală. PNL și PSD vor ca în Parlament să rămână doar două partide mari care să se înțeleagă între ele, ceea ce se întâmplă acum.
Am inițiat de-a lungul timpului mai multe legi pentru scăderea pragului electoral de accedere în Parlament. Pragul este foarte greu de atins, la fel strângerea de semnături pentru independenți. Foarte rar au apărut partide noi care să strângă numărul necesar de voturi pentru a intra direct în Parlament. Inițiativa este profund antidemocratică”, susține Ionuț Moșteanu, purtător de cuvânt al USR.
AUR nu crede în proiect
Claudiu Târziu, cofondator al AUR, arată că, în principiu, creșterea pragului electoral nu-i deranjează, dar inițiatorii vor trebui să-și susțină cu argumente serioase propunerea.
„Depinde ce ne dorim. O democrație autentică, precum în Grecia care are prag de 3% sau dorim altceva? Cinci procente pentru a intra în Parlament sunt suficiente pentru a asigura stabilitatea politică. Acestea sunt niște observații de bun simț, au dorit și în trecut să blocheze partidele noi de a intra în Parlament.
Nu de deranjează inițiativa lor, dar vrem să vedem argumente serioase, deoarece din expunerea de motive nu reiese necesitatea creșterii pragului electoral. Dacă inițiatorii reușesc să ne explice de ce fix 7% și nu 9 sau 10 procente, ne mai gândim. Pe de altă parte, mă îndoiesc că PNL și PSD vor susține această propunere”, spune Târziu.
Propunere legislativă pe cont propriu
Liberalii susțin că nu au discutat la nivel de partid acestă chestiune și că ideea este una individuală.
„Nu a fost o inițiativă la nivel de partid, ci una individuală, a unui coleg. Nu avem stabilită o opinie politică pe acest subiect, nu știm când o să discutăm chestiunea. Dacă vom face acest lucru, vom anunța public”, declară Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al liberalilor.
De asemenea, PSD nu susține propunerea, partidul având alte priorități.
„În acest caz nu vorbim de un proiect de lege susținut de PSD, ci de un proiect semnat de un deputat PSD. Subiectul modificării legilor electorale nu este de interes pentru noi. Aceste legi nu pot fi modificate cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri. Pentru cele locale propunerea e deja tardivă. PSD are alte priorități”, susține deputatul Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD.
Reacție vehementă
Grupul de inițiativă pentru Pluralism în Transilvania susține că „modificarea propusă la Legea alegerilor este antidemocratică si antiminoritară”.
În plus, „inițiativa legislativă sugerează, și în caz de adoptare chiar realizează, desconsiderarea organizațiilor și implicit ale cetățenilor minorităților naționale, dar și a partidelor mai mici sau regionale. Ridicarea pragului electoral ar distorsiona voința electoratului și din această cauză, compoziția politică a Parlamentului, care nu ar reflecta structura socială si politică a cetățenilor.
Ar profita doar partidele mari, colectoare”, se arată într-un comunicat semnat de Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Magyari Nándor László și Székely Ervin, fondatori ai Grupul de Inițiativă pentru Pluralism în Transilvania.
Revenind la inițiatori, cei 16 susțin în expunerea de motive că această modificare este necesară având în vedere „fragmentarea politică din ultimii 20 de ani”, care a condus la o instabilitate guvernamentală.
Inițiativa a fost depusă pe 28 iunie la Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Pe lângă Adrian Felician Cozma, vicepreședinte al PNL, au mai semnat proiectul liberalii Rodica Luminița Barcari, Cristina Burciu, Laurenția Nicolae Cazan, Emil Florian Dumitru, Nicolae Giugea, Elena Hărătău, Ervin Molnar, Olivia Diana Morar, Iulian Alexandru Muraru, Oana Marciana Özmen, Pavel Popescu, Dumitru Rujan, George Cătălin Stângă, Maria Stoian și social-democratul Radu Mihai Cristescu.
