Cei doi procurori sunt copreședinti ai Asociației Inițiativa pentru Justiție, iar Secția specială este nemulțumită nu doar de opiniile lor, ci și de comunicatul pe care Asociația l-a dat după cosultările de la Cotroceni.
Munca Inspecției Judiciare se reduce în ultima perioadă la ancherea disciplinară a unor magistrați pentru opiniile exprimate în spațiul public. Mai mult, sunt cazuri, cum este cel al judecătorului Cristi Danileț, în care Inspecția nici nu mai așteaptă reclamații, ci se autosesizează.
În cazul lui Bogdan Pîrlog, supărarea Secției Speciale merge probabil dincolo de declarațiile făcute la întâlnirea de la Cotroceni. Procurorul, care s-a înscris în competiția pentru șefia acestei secții, dar a fost respins, a cerut pur și simplu desființarea ei. De altfel, Pîrlog nu este singurul care cere acest lucru, mai multe asociații de magistrați au făcut solicitări asemănătoare, ca să nu mai discutăm de ultimul raport GRECO.
Asociația Forumul Judecătorilor din România susține, într-un comunicat de presă, că cercetarea disciplinară a celor doi riscă să se transforme într-un demers îndreptat împotriva unei întregi asociații, "fapt de natură a ridica semne de întrebare prin prisma respectării libertății de asociere și de exprimare corelativă a formei asociative".
"Independența judiciară este o valoare care trebuie apărată atât din interior, de profesioniștii dreptului, cât și din afară, de societatea civilă. Atunci când democrația și libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația de rezervă a judecătorului devine subsidiară obligației de indignare (Declarația privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfasurată la Londra în perioada 2-4 iunie 2010).
Totodată, în principiu, nu se poate reproșa cu titlu individual unui magistrat titular al unei funcții de reprezentare într-o formă asociativă asumarea unei opinii îmbrățișate în unanimitate sau cu majoritate de membri, opinie pe care, prin prisma regulilor democratice ce guvernează cvorumul decizional asociativ, ar fi fost oricum obligat să o promoveze, chiar în ipoteza unei păreri individuale contrare.
De altfel, într-o astfel de ipoteză, cercetarea disciplinară a unui magistrat titular al unei funcții de conducere într-o formă asociativă, pentru un comunicat de presă emis în numele asociației pe care o reprezintă, riscă să se transforme într-un demers îndreptat împotriva unei întregi asociații, fapt ce naște semne de întrebare prin prisma respectării libertății de asociere și de exprimare corelativă a formei asociative. De asemenea, pare îngrijorătoare modalitatea în care cele două structuri de control asupra carierei magistraților (SIIJ și Inspecția Judiciară) s-au sesizat reciproc, chiar prin intermediul conducătorilor lor, în acest caz, fapt singular și care a provocat în spațiul public o serioasă dezbatere cu privire la riscul unei lipse de imparțialitate, cerință esențială pentru statul de drept”, se arată în comunicatul de presă menționat.
Facebook Forum