Război. Conflict. Schimbări climatice. Probleme economice. Persecuție. Probleme politice.

Au miliarde de motive – fiecare dintrei ei – și ceva în comun: și-au părăsit căminele, cu inimile frânte, au plecat în căutarea prosperității – pentru ei și pentru familiile lor. Vorbim despre zecile de milioane de oameni prinși în valul migrației internaționale.

Mai mult de 300 de milioane de oameni sunt clasificați de către Organizația Naționilor Unite ca fiind migranți internaționali. Unul din opt migranți este copil.

Cifrele arată că 3,6% din populația lumii este pe fugă, în căutarea speranței.

18 decembrie este Ziua Internațională a Migranților – în cinstea lor, jurnaliștii Europa Liberă din 23 de țări vorbesc despre problemele emigranților și ale refugiaților.

2023 a adus, printre multe alte crize, criza ucrainenilor care au fugit de invazia rusă, cea a etnicilor armeni, nevoiți să își părăsească patria după preluarea Nagorno-Karabah, criza celor șase milioane de afgani care au fost nevoiți să se mute dintr-o parte în alta a țării din cauza violențelor și a dezastrelor naturale, criza declanșată de războiul din Gaza, criza pornită pe 1 noiembrie în Pakistan de decizia de a expulza sute de mii de afgani fără documente.

„Atunci când vorbim despre 375 de mii - 400 de mii de oameni care trebuie să iasă din Pakistan spre Afganistan în numai două luni... e ceva uluitor”, spune pentru Europa Liberă Itayi Viriri, un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale pentru Migrații al ONU (OIM).

„Grija principală este legată de tipul de sprijin pe care îl putem acorda acestor oameni”.

Sardar, cetățean afgan care locuia într-o tabără temporară de lângă graniță, a vorbit luna trecută cu reporterul Radio Azadi RFE/RL: „Avem o grămadă de probleme. Nu avem bani. Nu avem toalete”.

Jurnaliștii RFL/RL au călătorit în toată lumea, pentru o serie de reportaje speciale:

• în Mexic, jurnaliștii au discutat cu o familie kârgâză despre călătoria istovitoare pentru o viață nouă, în Statele Unite;
• în Polonia, unde cei peste 1.500 de afgani ajunși aici după preluarea țării lor de către talibani sunt dezamăgiți de noile lor cămine;
• în India, pentru a vorbi cu afgani sikhs care și-au găsit adăpost după atacurile pe teme religoase, dar care se confruntă acum cu probleme economice și birocratice;
• în Georgia, unde supraviețuitori ai războiului Georgia-Abhazia din 1992-1993, care au fost nevoiți să plece de acasă, își revăd prima dată, după 30 de ani, căminele abandonate;
• în Slovacia, unde au vorbit cu copii ucraineni care joacă într-o trupă de teatru a refugiaților;
• în Nagorno-Karabah, recapturat în septembrie de Azerbaijan, unde o studentă la jurnalistică a urmărit căderea regiunii separatiste;
• în Germania, unde migranții bosniaci și afgani se luptă din greu pentru integrare;
• în Israel, unde ucrainenii care au fugit de agresiunea rusă luptă acum cu un alt război;
• în Iran, unde e o migrație internă intensă, iar oamenii fug de catastrofe naturale, precum seceta.

„Avem nevoie ca oamenii, comunitatea internațională să ne ajute – avem nevoie de bani și de sprijn ca să ne asigurăm că ajung la cei care au cea mai mare nevoie”, spune Viriri , de la OIM, pentru Europa Liberă. „Desigur că, pe termen lung, orice criză umanitară are nevoie de soluții durabile”.

Germania și-a revizuit atitudinea față de mifranți, dar acceptarea și integrarea sunt la fel de dificile ca întotdeauna

În cei 30 de ani care au trecut de când primii refugiați din Bosnia-Herțegovina au ajuns în Germania, Berlinul a făcut schimbări drastice în ceea ce privește primirea și integrarea migranților și refugiaților. În ciuda modificărilor pozitive, atât bosniacii care au ajuns aici în anii '90, cât și afganii, ucrainenii sau sirienii care vin acum se confruntă cu aceleași provocări ale vieții de refugiat. Articolul scris de Una Cilic și Farida Sial îl puțeți citi aici, în original.

După ce înfruntă bandiții și mările furioase, migranții din Asia Centrală trec printr-un alt pericol: frontiera americană

Mai mult de o lună le-a luat lui Asan Bagyshov și familiei (soția și cei trei copii) să traverseze America Centrală. Asan vine din Kârghistan. E unul dintre miile de oameni – iar numărul e în creștere – care pleacă din Asia Centrală, pe un drum periculos, spre Statele Unite. Video de mai sus este realizat de Mehribon Bekieva, Ulanbek Asanaliev și Ray Furlong

Înfometate și fără case: ce fel de iarnă le așteaptă pe familiile afgane expluzate din Pakistan

Sute de mii de cetățeni afgani din Pakistan s-au întors în ultimele luni în țara lor. Cele mai multe dintre familii nu au locuințe și sunt disperate, după ce au fost forțate să revină într-o țară care e deja în criză umanitară. Unii dintre ei au plecat din Pakistan înainte ca autoritățile din această țară să decidă, pe 1 noiembire, expulzarea lor – e vorba despre 1,7 milioane de migranți care nu au documente. De la intrarea deciziei în vigoare, Islamabadul a deportat zilnic mii de afgani. Articol de RFE/RL Radio Mashaal, RFE/RL Radio Azadi și Austin Malloy.

Cum arată „oboseala” Occidentului față de războiul din Ucraina și de refugiați și care ar putea fi efectele

A început Uniunea Europeană să obosească să primească refugiați din Ucraina zguduită de război? Sunt deja aproape doi ani de când a început conflictul, iar contraofensiva ucraineană pare a fi blocată – în aceste condiții, pare că sprijinul larg pentru Kiev începe să slăbească – în parte, și din cauza problemelor economice din UE. Experții, totuși, sunt sceptici cu privire la nivelul „Oboselii ucrainene” – dezinformarea rusă contribuie la tulburarea imaginii. Articolul scris de Tony Wesolowsky este aici.

Alungați de războiul Georgia-Abhazia, supraviețuitorii își revăd casele după 30 de ani

Războiul brutal Georgia-Abhazia, din 1992-1993, a dus la strămutarea a 250 de mii de civili georgieni. După 30 de ani, mulți dintre ei visează încă să se întoarcă în lumea lor. Reporterii Current Time au găsit și au filmat casele abandonate ale câtorva familii strămutate. Călătoriile în zonă sunt restricționate, prin urmare imaginile sunt o ocazie rară pentru refugiați de a-și privi casele pe care au fost nevoiți să le abandoneze acum 30 de ani. Povestea realizată de Current Time, mai sus.

Afganii din Polonia spun că, în timp ce ucrainenii sunt bine-primiți, ei se confruntă cu greutăți

În jur de 1.500 de afgani au fost duși cu avionul în Polonia după ce talibanii au venit la putere la Kabul, în august 2021. Mulți dintre ei spun că au probleme economice și că nu mai primesc ajutor de la stat. Ei afirmă că Polonia a pus pe primul loc ajutorul pentru cei 1,6 milioane de ucraineni ajunși în această țară după invazia pe scară largă a Rusiei, din 2022. Neil Bowdler și Reuters au scris despre acest subiect - video, mai sus.

Migranții din Rusia se confuntă cu raiduri și atacuri politice, iar presiunea să lupte în Ucraina e în creștere

Politicienii ruși au înviat în ultimele luni retorica anti-migranți și pun pe primul loc în lista cererilor apelul ca muncitorii străini să lupte în războiul împotriva Ucrainei. Dar, spun experții, economia Moscovei are nevoie și de muncitori, și de militari. Articol scris de Chris Rickleton. Vedeți aici versiunea originală.

Criza migrației provocată de schimbările climatice din Iran ar putea să se transforme într-un „dezastru național”

Zecii de mii de iranieni sunt obligați de efectele schimbărilor climatice să ia calea migrației interne. Printre efectele vizibile: creșterea temperaturilor și scăderea rezervelor de apă. Creșterea numărului refugiaților „climatici”, spun experții, e o criză care amenință să se transforme într-un dezastru național. Aici, articolul scris de Golnaz Esfandiari and Mohammad Zarghami.

Foamete, război, exil: o studentă armeană la jurnalistică a urmărit căderea regiunii separatiste

Ani Balayan a petrecut săptămâni întregi documentând felul în care o famile de etnie armeană a luptat pentru supraviețuire în timpul blocadei azere asupra Nagorno-Karabah. Exact când își făcea proiectul pentru școală, la Erevan, forțele azere au preluat teritoriul. Prin urmare, Ani nu numai că a pierdut contactul cu protagoniștii filmului – întreaga ei familie a fost prinsă în luptă. Video realizat scris de Ray Furlong, Hasmik Smbatian, și RFE/RL- serviciul armean - mai sus.

Alungați de război, afganii shik au găsit în India siguranță, dar prea puțină alinare

Conflictele și atacurile sectariene au gonit din Afganistan aproape toți shik-șii și hindușii. Mulți dintre ei au căutat refugiu în India, unde sunt în siguranță, dar se confruntă cu probleme economice și dificultăți în a-și face documente oficiale. Mai sus, video realizat de RFE/RL Radio Azadi și Malali Bashir

Ucraineni, supraviețuitori de la Bucea, prinși în războiul Israel-Gaza: „Am obosit să fugim de război”

După ce au scăpat din invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, din 2022, aproape 14 mii de ucraineni care au fugit în Israel s-au trezit în mijlocul altui conflict. Cel declanșat după ce Hamas – organizație desemnată teroristă de către SUA și UE – a lansat atacul din octombrie asupra Israelului.

Un refugiat ucrainean care a scăpat de ocupația rusă de la Bucea a vorbit cu reporterii RFE/RL: „a fost ca un déjà vu”, a declarat el.

O mamă ucraineană și familia ei au cerut evacuarea din Fâșia Gaza, teritoriu bombardat intens de israelieni. Povestea lor, în video de mai sus, scrisă de serviciul ucrainean al Europei Libere și Austin Malloy.

Teatrul îi ajută pe copiii refugiați din Ucraina să se simtă acasă în Slovacia

O mulțime de mâini s-a ridicat atunci când reporterul RFE/RL a întrebat, la un teatru al refugiaților din Bratislava, cine vrea să vorbească. Trupa joacă în slovacă și ucraineană – toți au vrut să-și demonstreze, la interviu, capacitatea de a vorbi slovacă. Vedeți mai sus povestea lor, spusă de Ray Furlong.