Banca Mondială a recomandat guvernului de la București să uniformizeze cota de TVA, ceea ce ar putea duce la eliminarea cotelor de TVA reduse, precum cel al industriei de turism. Experții de la Banca Mondială au sugerat creșterea TVA-ului la tranzacțiile în hoteluri sau restaurante, de la 9% la 19%.
„Noi ne opunem vehement acestei măsuri și sperăm că guvernanții vor înțelege”, punctează expertul în industria hotelieră.
Litoralul românesc ar avea nevoie să extindă sezonul, precum și de investiții străine, de o strategie de dezvoltare și de promovare și de o mai bună cooperare cu autoritățile, mai spune Călin Ile.
1. Se vehiculează că TVA-ul va crește de la 9% la 19% pentru industria HoReCa. După ce a fost deja majorat de la 5 la 9%. Ce impact ar putea avea o nouă majorare asupra industriei, mai ales pe litoral?
Călin Ile: Măsura e una dezastruoasă. În primul rând, toată Europa are cote reduse de TVA pentru turism. Acest nivel redus de TVA pentru turism nu e o invenție românească. Ca exemplu vă dau Austria - 10%, Belgia - 6%, Franța - 10%, Germania - 7%. Nu e nicio logică pentru ca România să treacă la 19%, ar fi dezastruos.
Ar duce la o creștere și mai mare a tarifelor, lucru care afectează deja piața. Piața e deja presată de creșterile înregistrate după pandemie, ca rezultat al inflației și creșterii costurilor. Ar crea presiune pe o piață sensibilă: 80% din piața de turism din România e domestică, 20% internațională, iar pe litoral 95% din piață e una domestică.
Piața e foarte sensibilă la aceste creșteri de tarife. Afectăm și din punct de vedere social clientela noastră. Deci, noi ne opunem vehement acestei măsuri și sperăm că guvernanții vor înțelege argumente de acest gen.
Există riscul ca o bună parte a pieței să migreze spre zona de evaziune fiscală, piața gri și neagră, pentru că statul și-a dovedit incapacitatea de a colecta și de a urmări fluxurile de turiști pentru a colecta taxele aferente, așa că vor crește presiunea pe acei contribuabili onești, uitând să preseze pe zona gri și neagră.
2. În fiecare an, este aproape o tradiție ca turiștii să se declare scandalizați de prețurile de pe litoral. În afară de inflație, sunt corecte aceste prețuri, mereu în creștere, sau există și o exploatare a condițiilor favorabile din vârf de sezon?
Prețurile dinamice se practică în toată Europa; toată lumea a mărit prețurile după pandemie, în toate zonele de leisure. Acum, anumite extreme vin, cred, și dintr-o lipsă de comunicare a noastră din turism.
Tarifele se vor ajusta, din ce în ce mai mult, în funcție de cererea și oferta de pe piață. Credem că sunt și operatori care exagerează și sperăm că piața îi va taxa pe cei care practică tarife necorelate cu calitatea serviciilor pe care le oferă.
3. Vara aceasta, care este gradul de ocupare pe litoral?
Avem o problemă cu colectarea de date de la operatori, care nu raportează online mereu. Iunie a început puțin mai slab decât anul trecut, dar iulie se anunță mai bine decât anul trecut.
Iulie și august merg cu grade de ocupare de 85-90%, problema e că sunt doar două luni și nu sunt suficiente pentru o profitabilitate corectă.
Litoralul românesc ar trebui să mizeze pe extinderea sezonului prin practicarea de tarife mai bune în extrasezon, evenimente și alte atracții.
Dar iunie a mers mai slab și din cauza amânării vacanțelor, vremea nu a fost nici ea cea mai bună. Important ar fi să împingem și spre septembrie, ca să strângem trei luni, trei luni și jumătate de sezon.
4. Ați observat reorientarea clienților nemulțumiți către alte destinații sau ajung oamenii chiar să nu mai meargă în vacanțe deloc?
Există segmente de turiști care-și caută vacanțe în străinătate, cu predilecție Bulgaria, Turcia. Grecia deja nu mai e o opțiune atât de facilă pentru că și acolo au crescut tarifele mult.
Există și turiști care renunță la sejur sau își diminuează durata sejurului din cauza prețurilor ridicate, dar să nu uităm că litoralul românesc are o capacitate de cazare de circa 80.000 de camere și populația României este de 18 milioane de oameni, deci în lunile iulie-august cererea e mai mare decât oferta.
În extrasezon, trebuie să venim cu măsuri de nișare a pieței, de atragere a vârstnicilor care nu depind de vacanțe, atragerea turismului de sănătate prin calitățile curative ale nămolului și ozonului, altfel nu vom putea combate sezonalitatea.
5. Cum am putea atrage mai mulți turiști străini spre litoralul românesc?
Obligatoriu să demarăm campanii de promovare și de găsire a acelor avantaje competitive cu care vine litoralul românesc, cu acest spirit mai rebel, cu petreceri până dimineața, cu oameni frumoși.
Trebuie să oferim predictibilitate turoperatorilor care vând azi pentru sezonul viitor, afectați de incertitudinea tarifelor și a condițiilor contractuale. Dacă noi garantăm azi tarifele pentru 2024 sau 2025, trebuie să le păstrăm, acesta e jocul din piața de incoming.
Trebuie să introducem evenimente nișate. Mă refer, spre exemplu, la țările nordice pentru sejururi în mai-iunie, septembrie-octombrie, dacă am găsi acțiunile potrivite.
6. Există și acțiuni în această direcție sau rămân doar ipoteze și dorințe?
La acest moment, sunt doar gânduri. Punerea lor în practică nu s-a concretizat. Sperăm că în Mamaia și Constanța să se pună în practică o strategie de dezvoltare și promovare a zonei.
Turismul e un joc de încredere. Dacă există dubii sau incertitudini, turiștii te vor evita. Nimeni nu-și riscă vacanța, e un moment prea important în calendarul turistului și al familiei ca să-ți asumi riscuri necalculate.
7. Din punct de vedere al condițiilor în hoteluri, restaurante și baruri, suntem la standardul european?
Litoralul românesc are nevoie disperată de investiții pentru a ridica standardul de calitate. Stăm într-un portofoliu moștenit de pe vremea comuniștilor, în mare parte a fost renovat, dar rămâne în parte nerenovat.
E nevoie ca lanțurile internaționale să vină cu o standardizare și cu certitudinea unui standard de calitate. Litoralul bulgăresc a reușit să atragă investitori și lanțuri internaționale, iar aici noi suferim. În ultima vreme, au apărut totuși investiții bune, corecte ale unor antreprenori români, dar prea puține.
8. V-aș întreba și despre partea din culise. Reușiți să atrageți personal din România sau ați ajuns deja în punctul în care trebuie suplimentată forța de muncă cu oameni din alte țări?
Mare parte din necesarul de forță de muncă încă este asigurat intern. Mulți operatori au găsit ca soluție alternativă atragerea de forță de muncă din străinătate, în special din Asia sau din țările vecine: Moldova, Ucraina.
E un lucru normal să facem o combinație de forță de muncă. Un lucru bun a fost reglementarea bacșișului de la 1 ianuarie, care le permite operatorilor de turism să câștige mai mult în mod legal. Soluția va fi ca noi să putem plăti mai bine, ca să putem atrage forță de muncă cât mai bine pregătită.
9. În toate aceste aspecte care țin de condiții de muncă, investiții și așa mai departe, cum vedeți cooperarea cu autoritățile?
Aș spune că a fost și este în continuare un dialog al surzilor. Fiecare își spune părerea, dar n-o ascultă pe a celuilalt. Asta duce la lipsa unor soluții pentru rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm: promovare, forța de muncă educată și formată… Nici noi, nici autoritățile nu ne aplecăm destul de tare asupra acestor probleme.
O altă temă este fiscalitatea: fluctuațiile nu fac bine nimănui, e o zonă unde investițiile se recuperează în timp mare, nu poți să ieși din pandemie și imediat să vii cu o creștere a TVA-ului de la 5 la 9%. Am acceptat-o, dar acum o creștere la 19% ar fi chiar dezastruoasă.
Faptul că dialogul nu funcționează cum trebuie se vede în starea turismului românesc, care din păcate nu e una mulțumitoare. Nu aducem contribuția care trebuie la bugetul de stat, pentru o țară cu resurse, nu aducem numărul de turiști străini pe care-i poate atrage o țară precum România și suntem la marginea continentului din punct de vedere al performanțelor în turism.
10. În încheiere, aș vrea să vă întreb despre protecția mediului. Turiștii au fost mereu atrași de plajele mai puțin frecventate, care acum sunt pline de oameni, de alge, apa este mai poluată. Ce efect are lipsa protecției mediului asupra turismului litoral?
Existența algelor arată partea de conservare, dar în zona de sustenabilitate și a protecției mediului suferim. Nu avem o strategie, încă lucrăm la o strategie verde pentru hoteluri. Clientela noastră este atrasă de zona de sustenabilitate așa că discutăm despre implementarea acestor măsuri.
România, în general, încă se poate poziționa ca o țară cu tradiții, o țară verde, în care s-a conservat natura, în zona de Deltă, Transilvania, Maramureș, Bucovina. Trebuie să avem grijă ce facem, să nu stricăm și noi. E o miză mare în a te poziționa în zona turismului sustenabil și România poate să o facă.
