Orice producător (fermier sau mic producător agricol) care folosește pesticide ar trebui să aibă un curs de instruire pentru utilizarea lor. Fructele și legumele ar trebui recoltate la intervalul de timp recomandat după ce sunt stropite cu pesticide, astfel încât să nu existe vreun pericol pentru organism.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Mureș, Marian Pogăcian, spune că „pesticidele sunt niște medicamente ale plantelor”, care de multe ori ajută ca bolile grave ale plantelor să nu îmbolnăvească oamenii.
„În legislația Uniunii Europene, reziduurile de pesticide sunt trecute la riscuri reduse. Sunt trecute în aceeași categorie în legislația europeană cu corpuri străine. E la fel cum ai găsi în pâine un celofan, iar în salam ai găsi o sfoară.
Aici ar trebui să înțeleagă lumea că nu sunt bau-bau pesticidele. Sunt produse într-adevăr chimice, cu diferite graduri de risc dar, prin utilizarea rațională, nu sunt periculoase”, spune coordonatorul Oficiului Fitosanitar Mureș.
1.Europa Liberă: Când auzim de pesticide, ne gândim imediat la ceva rău. Ce sunt pesticidele? Și pentru ce sunt folosite?
Marian Pogăcian: Pesticidele sunt niște produse chimice care sunt folosite în combaterea unor agenți de dăunare - cum le spunem noi - deci în combaterea buruienilor, a bolilor, a dăunătorilor. Sunt agenți de dăunare sau dăunători, într-un limbaj mai tehnic.
Să nu uităm că, pe undeva, precum medicamente oamenilor sau ale animalelor, și pesticidele sunt niște medicamente ale plantelor. Dar, la fel cum cu medicamentele oamenilor și animalelor te poți sinucide, și aici cine folosește cantități industriale poate să creeze probleme și sigur că există o oarecare teamă a populației în utilizarea produselor agricole.
Dar, în principiu, pesticidele care sunt la comercializare sunt produse conforme, deci produse care se pot utiliza. Faptul că găsim reziduuri de pesticide este normal, pentru că fără utilizarea pesticidelor nu se poate. O agricultură performantă - adică cantitate și calitate - nu se poate fără pesticide.
Sigur că produsele bio sunt produse mai sănătoase. Dar, pentru că producțiile bio sunt mult mai mici și presupun mai multă forță de muncă, pui un preț mult mai ridicat și nu toată lumea în România - sau în general în lume -își permite să cumpere produsele bio. Din păcate, noi avem o piață destul de redusă de produse bio.
2.Europa Liberă: Cine folosește pesticidele ar trebui să fie autorizat obligatoriu? Trebuie să știe cum să folosească aceste substanțe chimice?
Marian Pogăcian: Utilizatorii de pesticide - cei care fac comerț cu pesticide și cei care prestează servicii cu pesticide - sunt autorizați de către oficiile noastre județene, prin Autoritatea Națională Fitosanitară.
De asemenea, după noua legislație, ca să folosești pesticide trebuie să ai un curs de instruire în folosirea pesticidelor și o atestare.
Ai un certificat de atestare că ai făcut acest curs și le folosești în cunoștință de cauză sau că ai discernământ în a utiliza pesticidele.
Certificarea este obligatorie. Anul trecut, de exemplu, în județul Mureș, am instruit peste 1.000 de persoane.
Sigur că mai ușor a fost să-i adunăm la început și să discutăm cu societăți comerciale sau producători mai mari, dar sunt și o serie de producători mai mici care participă la aceste cursuri și primesc asemenea atestări. Utilizarea, comerțul și prestarea de servicii sunt reglementate în România și nu pot să fi făcute de către oricine.
De exemplu, pesiticidele nu se pot vinde decât prin fitofarmacie. Prima condiție pentru fitofarmacie este să aibă un cadru de specialitate, atestat de noi. Apoi, e nevoie de un certificat de atestare profesională, astfel încât să poată să recomande formule de tratament eficiente și cantități cât mai mici.
Producătorii nu doresc să folosească multe produse pesticide pentru că au prețuri ridicate și după aceea au probleme cu vânzarea pe piață - nu mai scot un minim de profit.
3. Europa Liberă: Un raport al Autorității Naționale Fitosanitare de anul trecut arată că, din cele 1.300 de probe de legume, probele cu reziduuri au reprezentat 40% în 2023, față de 27,9%, în anul 2022. Ce înseamnă aceste reziduuri, de fapt? A fost sau nu a fost folosită doza corectă?
Marian Pogăcian: Noi controlăm prin sondaj la ferme în ce condiții se aplică aceste pesticide.
Legea spune că poți folosi numai produse omologate pentru cultura respectivă. Deci, ca să folosești un pesticid în România, acesta trebuie să fie omologat la utilizare. De asemenea, trebuie să fie omologat în doză și pentru cultura care este omologată.
Noi - Oficiul Fitosanitar sau Autoritatea Națională Fitosanitară împreună cu APIA - când facem controalele, una dintre condiții pentru fermele care sunt controlate este prezentarea acelui registru de evidență a tratamentelor fitosanitare, în care trebuie să fie scrise produsul, cantitatea, data recoltării și mai ales data la care a fost dat în consum, adică pus în vânzare.
Trebuie să vorbim de timpul de pauză. Darea în consum se face după respectarea timpului de pauză.
Atunci când se omologhează un produs, ai anumiți timpi de la stropit până la recoltat. Vorbim în primul rând de fructe și legume, că aici sunt problemele, pentru că le tratezi astăzi și poate peste câteva zile ești cu ele pe piață. Ceea ce nu e ok.
Sunt anumiți dăunători, de exemplu afidele ( n.r. păduchi de frunze), care sunt cu sutele de milioane, nu le poți culege. Și atunci ești obligat să execuți un tratament.
Atunci când se omologhează, există indicații: produsul X are timp de pauză atât, dacă se respectă doza. Timp de pauză de la 2 zile la 14 zile. Sunt anumite produse care se recoltează la 28 de zile după stropire.
Noi, când verificăm, tocmai asta verificăm: când l-ai recoltat și mai ales intervalul dintre recoltare și punerea în consum. Aici este marea problemă la fructe și legume, aici sunt încălcări ale legislației sau, uneori, apar asemenea probleme cu produse neconforme.
Raport. Numărul de probe de legume cu reziduuri de pesticide
O analiză a Autorității Naționale Fitosanitare realizată în 2023 arată că în peste 40% din legumele românești s-au găsit urme de pesticide. Cele mai multe sunt în mărar, salată și roșii.
Cifrele din raportul realizat în 2023 sunt mai mari față de anul anterior. Probele cu reziduuri au fost 40% în 2023, față de 27,9%, în anul 2022.
Probele analizate provin din marile bazine legumicole din sudul țării, iar cele mai periculoase legume sunt mărarul, salata și tomatele. Concret, în 67% din probele de mărar și salată și în 64% din probele de roșii s-au găsit reziduuri de pesticide.
Experții spun că reziduurile provin mai ales de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu insecticide și regulatori de creștere.
4.Europa Liberă: Prin urmare, sunt periculoase sau sunt tolerate de organism aceste reziduuri?
Marian Pogăcian: Este mare confuzie între faptul că s-au găsit niște pesticide, adică reziduuri, și pesticide care depăseșc limita maximă admisă.
Limita maximă admisă este nivelul conținutului de pesticide într-o plantă la care, prin analize, prin studii științifice, s-a dovedit că sub această limită produsele nu sunt periculoase.
Aici este o confuzie că s-au găsit, de exemplu, peste 40% reziduuri de pesticide la peste 1.000 de fructe și legume.
În roșii sau în salată într-adevăr pot să fie, dar să lămurim mai întâi ce înseamnă reziduurile ca atare și de ce să găsesc în număr atât de ridicat la legume și fructe.
O producție performantă nu poți să o faci fără chimizare, dar este vorba de sensibilitatea aparatului - cât de jos putem merge.
Putem determina sub o parte pe milion sau pe 10 milioane.
Vă dați seama la ce nivel ne ducem cu aparatura din laboratoarele noastre. Deci detectarea reziduurilor ține cont de sensibilitatea aparatului. Noi la oficiu avem aparate bune, pe care le-am reînnoit în ultimii ani.
Nu spunem când emitem buletinul de analiză că nu are pesticide, ci că nu s-au găsit cele neomologate sau nu a fost depășită limita admisă.
Noi căutăm 250-300 de substanțe chimice - și le-am găsit sau nu - dar restul înseamnă că sunt sub o limită atât de scăzută încât nu o putem determina.
5. Europa LIberă: Când poate deveni periculoasă această expunere la pesticide?
Marian Pogăcian: Eu poate nu sunt cel mai în măsura să vă spun ce înseamnă acumularea de pesticide la oameni. Dar, din cunoștințele pe care le am, pot spune c,ă dacă ai mâncat o dată un produs cu pesticide peste limita maximă admisă, nu înseamnă că ai probleme imediat.
Sigur că utilizarea și nerespectarea legislației și utilizarea pesticidelor de multe ori peste limita maximă admisă în produse poate să ducă la efecte negative asupra populației. Mai ales la copii.
Cu cât populația este mai tânără e mai expusă, în timp o să acumuleze mai mult. Dar aici depinde care e produsul, ce produs se acumulează.
De asta spun că răspunsul este dificil de dat. După câte știu, e atacat ficatul. Să dai un răspuns este destul de dificil. Studiile și părerile sunt împărțite.
Ce trebuie să înțelegem este că apar întotdeauna produse mai salubre, produse cu efect mai redus asupra mediului și implicit asupra animalelor și a omului. Dar totul vine de la nerespectarea utilizărilor raționale, care trebuie pedepsite, și asta este rolul autorității.
În legislația Uniunii Europene, reziduurile de pesticide sunt trecute la riscuri reduse. Sunt trecute în aceeași categorie în legislația europeană cu corpurile străine. E ca și cum ai găsi în pâine un celofan, iar în salam ai găsit o sfoară.
Aici ar trebui să înțeleagă lumea că nu sunt bau-bau pesticidele. Sunt produse într-adevăr chimice cu diferite graduri de risc, dar prin utilizarea rațională nu sunt periculoase.
6. Europa Liberă: Cum pot schimba pesticidele compoziția legumelor sau fructelor?
Marian Pogăcian: La o utilizare rațională a pesticidelor, deci vorbim de utilizare în cunoștință de cauză, nu poate să aibă efect rău.
Pentru că, dacă nu utilizăm pesticide, produsele sunt mai rele.
Să vă dau un exemplu despre care se vorbește puțin- grâul care a mucegăit în spic, plin de fusarioză - o boală care atacă boabele de grâu, acela are niște micotoxine extrem de toxice, care ajung după aceea în alimentație.
Deci, pe de o parte pesticidele pot avea un efect negativ, pentru că în timp sau la o cantitate mai mare pot să aibă efect asupra sănătății, dar în același timp au un efect pozitiv, pentru că avem fructe, legume, deci alimente de calitate.
Pesticidele sunt un rău necesar. Tot globul pământesc ar suferi de foame fără pesticide, toți am suferi de foame.
7. Europa Liberă: Cum ne dăm seama că legumele sunt pline de pesticide? Au un aspect diferit?
Marian Pogăcian: Fără analize n-ai cum să îți dai seama. Dacă discutăm de părți pe milion și mai jos, vă dați seama că n-avem cum să le vedem. Sigur că orice fruct sau o legumă înainte de utilizare trebuie spălat.
8. Europa Liberă: Organizația Mondiala a Sănătății ne recomandă să limităm aportul de reziduuri din pesticide prin decojirea sau spălarea fructelor și a legumelor. Reduce acest lucru conținutul de pesticide din fructe și legume?
Marian Pogăcian: Da și nu. La banane, la citrice, le putem decoji. Dar la măr, dacă eu mă apuc să decojesc, coaja conține o serie de substanțe foarte sănătoase care se pierd.
Noi când determinăm reziduurile la banane, la citrice, le luăm pe fructe decojite. Dar la altceva, de exemplu la roșii și la majoritatea fructelor – măr, pară, prune, căpșune – nu se pot decoji.
Deci o spălare a fructelor și legumelor este și igienică și îndepărtează și alte boli.
Dar, în general, pesticidele acestea nu sunt numai la exterior, de obicei sunt în întreaga masă a fructului sau legumei.
9. Europa Liberă: Câte pesticide sau substanțe active sunt omologate și pe care le poți folosi legal în România?
Marian Pogăcian: În lume sunt peste 400 de substanțe active, din care în România cred că sunt peste 200-250 de substanțe active.
Dar în România nu pot fi utilizate produse neomologate. Deci noi determinăm și produsele care s-au scos.
Pe site-ul Autorității Fitosanitare Naționale există o secțiune - test expert - în care poți să găsești toate pesticidele care au fost utilizate în România după anul 1947, de când au început cu sarea de amină.
Tot ce s-a omologat de atunci încoace în România este acolo. Acolo îți arată dacă produsul e omologat, când a expirat sau când va expira.
Când expiră un produs, se dă un termen de grație cum s-ar zice - la comerciant de obicei trei-șase luni, ca să elimine stocurile, și după aceea la producător - trei-șase luni ca să utilizeze, că produsul l-a cumpărat, dar ce face cu el?
Statul și legislația dau niște termene de grație rezonabile, nu-s lungi, dar în care să ai timp fizic să scapi sau să utilizezi aceste pesticide.
10. Europa Liberă: Unde ne putem duce dacă noi considerăm că am cumpărat legume sau fructe pline de pesticide peste limita admisă?
Marian Pogăcian: Prima dată putem reclama la Protecția Consumatorului. Și împreună cu cu ei discutăm.
Noi facem analize la cerere, dar sunt destul de scumpe. Dar în cazuri flagrante, interesul nostru și al sistemului de protecție a plantelor este să găsim persoanele care nu respectă legislația și să fie pedepsite.
Dacă este un număr mai redus de probe, le putem face. Dar dacă vin mai multe, depășim capacitatea laboratorului și e mai greu. Avem un număr limitat de oameni care să facă aceste analize.
La noi, o analiză la cerere costă între 600 și 800 de lei. Noi căutăm vreo 280 de substanțe active, laboratorul central de la București - în jur de 350 de substanțe.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
