Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, explică într-un interviu pentru Europa liberă care este implicația ultimelor măsuri anunțate, de ce demisiile medicilor ar trebui refuzate în această perioadă de pandemie și care ar putea fi numărul maxim de înbolnăviri în România. Cum se explică scăderea vârstei celor infectați cu COVID 19, dar și cazurile de evoluție rapidă și de diagnostic post-mortem.
Europa Liberă: Cum se va traduce în practică interdicția impusă medicilor de a refuza internarea pacienților în spitale, care cade, așa cum a anunțat secretarul de stat Raed Arafat, sub sancțiune penală?
Adrian Marinescu: De când avem transmitere intracomunitară, adică de vreo săptămână, zece zile, s-a plecat de la ideea că orice pacient s-ar putea să fie infectat, o teorie care e corectă într-un fel, dar nu are o acoperire chiar totală. Se întâmpla așa: venea pacientul care avea o afecțiune diferită de COVID 19, ajungea într-un spital de profil și i se spunea că nu poate fi internat decât dacă are testul de COVID 19 negativ, lucru care încurca pentru că acel test nu putea fi făcut de spitalul respectiv, trebuia trimis la spitalul de boli infecțioase, ceea ce însemna un interval de timp cam de o zi. Oricum ar fi, toți medicii trebuie să-și ia măsurile necesare de protecție în fața unui pacient, nu contează că suntem la ortopedie sau la boli infecțioase. De aceea s-a spus acum că pacientul de la urgență trebuie rezolvat de spital, nu poate fi refuzat la internare, personalul medical își ia toate măsurile de protecție și când vine testul se va regla situația, dacă e pozitiv va merge la spitalul de boli infecțioase.
Europa Liberă: Deci, din acest moment toți pacienții care sunt urgențe vor fi testați?
Adrian Marinescu: Nu aș putea să spun că toți pacienții vor fi testați, trebuie să aibă și o simptomatologie. Dacă un pacient are o fractură și nimic altceva nu am de ce să-l testez. La momentul acesta nu testăm orice pacient care se internează. Dacă însă acel pacient are o simptomatologie legată de COVID 19 se va testa, dar până vine rezultatul testului va fi tratat în spitalul în care e nevoie pentru urgența lui.
Europa liberă: Dar nu există riscul ca acel pacient să fie asimptomatic și să infecteze și alți pacienți sau medici, așa cum s-a întâmplat deja?
Adrian Marinescu: De acord, dar în situația de pandemie problema se pune altfel. Într-adevăr, orice pacient care intră într-un spital poate să aibă un risc, dar pun problema în felul următor: dacă pacientul intră în clinica de ortopedie și este consultat, nu oricum vine în contact în timpul consultului cu personalul medical din momentul în care a intrat în spital. Nu are importanță că a stat o oră sau a stat cinci ore. Eu cred că altfel trebuie să fie strategia pentru orice medic: să fie echipat și să-și ia măsurile de protecție. În condiții de pandemie nu ai altă variantă. În orice spital intră pacienți despre care nu știi că sunt sau nu infectați. Și astea sunt exemplele de la Suceava, Gerota s.a.m.d. E drept că pacienții nu au declarat unde au fost, dar rolul nostru este să luăm măsuri în raport cu astfel de pacienți.
Europa liberă: Dar ca să iei măsuri trebuie să ai și cu ce. Vedeți doar cât de multe cadre medicale se plâng în continuare că nu au echipamentul necesar.
Adrian Marinescu: E adevărat că uneori echipamentele lipsesc, dar considerăm că toată lumea trebuie să aibă combinezoane, ca să vă dau un exemplu. Și noi la ”Matei Balș” folosim combinezoane în momentul în care e vorba de personalul care face curățenie, care are un risc foarte mare de infectare prin atingerea suprafețelor, în rest noi suntem echipați foarte corect, dar există echipament de tip halat chirurgical care e de sus și până jos, cu mască, mănuși de protecție.
Europa liberă: Dar când nici măști și mănuși nu ai?
Adrian Marinescu: Ăsta nu e un lucru Ok și asta trebuie rezolvat cât de repede. Înțeleg că s-au făcut niște programe și se distribuie aceste echipamente, se face în mod continuu.
Europa liberă: Tot Raed Arafat a spus că va fi dat un ordin prin care medicii nu pot refuza detașările. Ce opinie aveți? Dar demisiile, vedem că există astfel de cazuri, sunt ele premise?
Adrian Marinescu: La detașări cred că este vorba de situații punctuale, dacă este vorba de un spital unde activitatea este intensă va fi nevoie de personal. Cum s-a întâmplat la Suceava, din cauza infectării unei părți din personal, activitatea nu putea fi continuată și atunci a fost nevoie să fie aduși oameni dintr-o altă unitate. E vorba de situații punctuale, de moment.
În privința concediilor, răspunsul e categoric nu. Când este o situație de urgență prin lege este complet interzis concediul de odihnă sau să-ți fie acceptată demisia. E ca un front unde nu se pune problema ca soldații să dezerteze, plastic vorbind. Cât va fi situația asta, o lună sau două luni, dar eu cred că va fi mai mult, tot personalul medical e obligat să rămână acolo.
Europa liberă: V-am întrebat despre demisii pentru că vedem situațiile de la Mioveni, de la Rădăuți, Orăștie unde cadrele medicale amenință cu demisia, sau chiar și-o dau. Pot fi demisiile refuzate, tinând, totuși, cont că demisia e un act unilateral?
Adrian Marinescu: E un act unilateral, dar demisia trebuie să fie și acceptă. În starea de urgență și în situație de pendemie nu cred că pot fi acceptate demisiile. În general vorbind, dacă e situație de urgență eu nu pot să-mi dau demisia și să periclitez serviciul respectiv până când conducerea acelei unități nu găsește un înlocuitor. În situații de urgență, categoric nu poți , nu ai voie să-ți dai demisia. Eu vreau să cred că noi toți, personalul medical, avem un grad de solidaritate și înțelegem că suntem indispensabili pentru o perioadă finită de acum încolo. După ce se rezolvă această situație fiecare va face cum va dori.
Europa liberă: Care va fi lucrul fundamental care se va schimba o dată cu intrarea în acest scenariu 4, ceea ce e chestie de ore?
Adrian Marinescu: În primul rând, pregătirea mult mai bună a sistemului medical, logistic și organizatoric. Mai multe cazuri înseamnă că ai nevoie de spitale dedicate, pentru cazurile severe trebuie să ai secții de terapie intensivă, să te pregătești cu aparatură.
Europa liberă: Și sunt finalizate aceste pregătiri de care se tot vorbește?
Adrian Marinescu: Sunt în curs. S-au făcut lucruri și se fac în continuare, nu cred că cineva e pregătit complet. Într-o astfel de pandemie lucrurile se întâmplă dinamic până se termină.
Europa liberă: Sunt până acum 285 de cadre medicale infectate, deși epidemia e departe de apogeul ei. S-au făcut greșeli de s-a ajuns în această situație? Ar fi trebuit testați medicii mai devreme, sau românii veniți din afară, cei aflați în carantină sau izolare?
Adrian Marinescu: Eu nu știu țară din lumea asta care să fi fost mulțumită de măsurile luate. Oriunde au existat nemulțumiri, nu există situație ideală. Și în România ne-am fi dorit să facem mai mult. Totuși, măsurile s-au luat mai din timp decât în cazul altora, dar punctual la ceea ce spuneți, lucrurile sunt discutabile. Testarea în general are locul de orientare diagnostică, medicul îl testez acum, azi, dar oricum nu are imunitate în raport cu virusul, poate să se infecteze peste o zi, peste două, trei, adică testarea nu îl scutește pe medic să contacteze ulterior virusul. Măsurile, echipamentele, circuitul corect sunt cele care îl scapă de infectare nu testul. În privința carantinei, aici lucrurile s-au discutat mult, sigur că s-au mai schimbat și în funcție de hartă. OMS-ul a declarat pandemia mai târziu decât ea a apărut. Noi când am făcut carantina, în prima fază a fost în raport cu aceste zone, roșii, galbene etc, e un fenomen dinamic și nu puteai să închizi granițele, nu sunt închise nici acum, pentru că nu poți să împiedici un cetățean român să se întoarcă în țară. Poți, și asta se întâmplă, să-l trimiți în carantină sau izolare. Acum avem 170.000- 200.000 în izolare și mai multe mii în carantină.
Europa liberă: Credeți că sistemul, așa cum arată el acum, cu toate eforturile care s-au făcut, va rezista sau va claca? Mă gândesc că se intră în scenariul 4 cu vreo 1500 de ventilatoare, de exemplu.
Adrian Marinescu: Nimeni nu poate să știe cu exactitate ce traiectorie va urma pandemia. E clar că vor fi mai multe cazuri, nu dăm cifre, dar plecând de la evidența că sunt atât de multe persoane monitorizate e clar că din rândul lor se vor selecta cazuri pozitive în fiecare zi. Câte cazuri severe vor fi, e greu de spus. Una e să vorbești despre varianta China cu o mortalitate de 3% și alta să vorbești despre Italia unde mortalitatea e de 8-9%. Altfel spus, în funcție de câte forme severe într-un timp scurt vom avea va fi nevoie și de ventilatoare, terapie intensivă. Dar, totuși, prin tot ce a fost făcut e clar că ne aflăm într-un punct în fiecare zi e importantă de acum încolo, nu e așa ca și cum zarurile au fost aruncate. Zarurile nu sunt deloc aruncate! Cred că sunt niște lucruri bune care se văd deja: în primul rând, a scăzut vârsta celor care se îmbolnăvesc, asta înseamnă că persoanele în vârstă au înțeles să stea în izolare. În al doilea rând, există totuși un echilibru, uitându-ne la ce se întâmplă în Europa, noi avem puține cazuri deocamdată. Și al treilea lucru, dacă prognoza e corectă numărul total de cazuri va fi totuși mic în raport cu ce e în Europa. Dacă vorbim de 10.000 de cazuri cu totul, când se încheie pandemia, pentru România e un număr mic dacă raportăm la populație.
Europa liberă: Un lucru care a frapat este scăderea vârstei celor decedați și, pe de altă parte, faptul că multe decese au avut loc la doar o zi două după internarea în spital, iar confirmarea pozitivă a venit târziu, uneori chiar post-mortem. Care este explicația? E ceva ce nu a funcționat?
Adrian Marinescu: În cazul persoanelor care au un risc- boli cronice, persoane în vârstă-, așa cum se întâmpla și în cazurile de gripă sau de viroză, decompensarea era oricum foarte rapidă. Aceste infecții, în special cu COVID 19 pot să decompenseze, să ducă la o formă fulminantă și care să aibă un prognostic prost foarte rapid, oriunde în lume. În privința faptului că diagnosticul s-a pus după deces, aici ține, într-adevăr, de faptul că transmiterea e intracomunitară și că evoluția e atât de rapidă, nici nu ai timpul fizic de a face testarea. Dacă evoluția e rapidă, 24-48 de ore, rezultatul testului vine cam în același timp cu decesul.
Facebook Forum