Linkuri accesibilitate

Interviu Alexandru Rafila: Ar trebui să avem un plan de relaxare cu indicatori obiectivi pe care să-l cunoască populația


Alexandru Rafila, president of the Romanian Microbiology Society

Profesorul Alexandru Rafila, șeful Societății Române de Microbiologie, spune, într-un interviu pentru Europa liberă, că în luna mai s-ar putea ajunge la 10.000 de teste pe zi. Până în acest moment, cam 20% din toate testele au fost făcute în laboratoarele de la ”Matei Balș”. Lipsa personalului calificat este una din problemele care împiedică mărirea capacității de testare, iar calificarea durează câteva luni.

Relaxarea, eventual, după 15 mai, se va putea face gradual și în funcție de contextul epidemiologic al diverselor zone din țară. Dar pentru asta trebuie să existe un plan. ”Dacă ar fi după mintea mea aș face un plan cu etapele de revenire, pe care să-l cunoască populația, după niște indicatori obiectivi, niște date obiective care să-mi permită să argumentez de ce iau măsuri și de ce iau măsuri diferențiate în anumite zone”.

Am putea vedea dacă planurile de relaxare de prin alte părți au fost sau nu eficiente.”Avem acest decalaj de vreo trei săptămâni, pe care putem să-l folosim în favoarea noastră și în ce privește relaxarea”, conchide profesorul Alexandru Rafila.

Europa liberă: S-a extins plaja de testare la persoanele aflate în zone de risc, pacienți oncologici, cu dializă, gravide, etc. De ce nu sunt incluși și pacienții care se internează în spitale, pentru a evita riscul infectării?

Alexandru Rafila: ”Nu există nicăieri în lumea asta posibilitatea și capacitatea de a testa zeci de mii de persoane care se prezintă la spital, îi testăm pe toți care sunt simptomatici și care mă fac să cred că ar putea să fie bolnavi. Pe cei la care e probabil să existe boala, nu pe cei la care e posibil să existe boala. Indiferent cât am crește noi capacitatea de testare, și dacă am avea-o de trei ori cât americanii, tot nu putem să testăm pe toată lumea, mai ales că testarea de azi nu înseamnă că mâine sau poimâine pacientul respectiv nu devine pozitiv. Și atunci se testează strict persoane simptomatice sau din categoriile de risc. Nu trebuie să generăm o neîncredere în politica de sănătate pentru că unii vor să testăm pe toți bucureștenii și așa mai departe. Astea sunt modele românești pe care nu le putem aplica, noi trebuie să aplicăm metodologiile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Centrului european de control al bolilor. Nu putem să inventăm lucruri care nu aduc niciun beneficiu și care, până la urmă, ar fi o risipă de resurse. Personalul medical nu s-a îmbolnăvit pentru că nu sunt testați pacienții, ci fie că n-au echipament de protecție, fie că nu au fost antrenați suficient să-l folosească.”

Europa liberă: OMS-ul a fost cel care a spus ”testați, testați, testați”

Alexandru Rafila: ”Da, așa a spus OMS-ul, dar lumea nu merge mai departe și nu se uită să vadă care sunt categoriile care trebuie testate și cu ce metodă. Și atunci noi inventăm categorii și metode noi. Nu așa se face. Nu se poate testa oricine și nediscriminatoriu, nu folosește la nimic, dimpotrivă.”

Europa liberă: Germania, care face aproximativ 400.000 de teste pe săptămână, testează nediscriminatoriu?

Alexandru Rafila: ”Germania testează cam 350.000 pe săptămână, deci cam 70.000 pe zi. Dacă noi o să ajungem la o capacitate de testare de 10-12.000 pe zi, o să ajungem una dintre primele țări din Europa. Franta, de pildă, a testat 225.000 până acum, iar noi 70.000, deci nu stăm chiar așa de rău. Faptul că am crescut de la câteva sute la aproape 5000/zi e un semn bun. Important este ca testele pe care le faci să fie de bună calitate, de persoane antrenate să le facă.”

Europa liberă: Se afirmă pe toate vocile de la nivelul autorităților că lipsa personalului calificat împiedică creșterea capacității de testare. Cât timp durează calificarea, au trecut, totuși, aproape două luni de la primul caz?

Alexandru Rafila: ”Problema e în felul următor: diagnosticul de biologie moleculară este diferit ca principiu de lucru de celelalte tipuri de diagnostice. de medicină de laborator și microbiologie. Noi avem diagnosticul microbiologic clasic și diagnosticul molecular, care îmi identifică acizii nucleici specifici unei specii microbiene, bacterii, virusi, paraziți. Diagnosticul acesta trebuie făcut de personal care a mai făcut treaba asta, e altă filosofie de diagnostic, adică nu e vorba numai de învățarea unei tehnici, e vorba de un alt principiu de lucru. Avem mulți medici de medicină de laborator sau microbiologi care lucrează, au fost dezvoltări și în instituții de cercetare, universități, adică nu neapărat laboratoare de analize medicale, pentru că e o tehnologie care e folosită mai mult pentru cercetare. Noi, la Matei Balș, avem un laborator și un nucleu foarte puternic. Să știți că 20% din testele făcute în România până acum sunt făcute la Matei Balș.”

Europa liberă: De câți oameni e vorba?

Alexandru Rafila: ”Suntem împărțiți în două laboratoare, unul de biologie moleculară, care are 12-14 persoane, și laboratorul de microbiologie care are vreo 18 persoane și deja am extins capacitatea. Noi avem o resursă umană puternică la Matei Balș pentru că a fost o preocupare, am avut un proiect european care ne-a ajutat să dezvoltăm laboratoarele.”

Europa liberă: Dar de cât timp ar avea nevoie cineva care n-a mai lucrat pe astfel de teste să învețe?

Alexandru Rafila: ”Cine n-a mai lucrat niciodată are nevoie de câteva luni să învețe. Ca să faci determinări de calitate, evident. Nu e o chestiune pe care s-o înveți de pe azi pe mâine sau într-o săptămână.”

Europa liberă: S-au făcut până acum traininguri?

Alexandru Rafila: ”Am propus ministerului, care a acceptat, să dezvoltăm patru-cinci centre de training la universități sau la sucursale ale Institutului de Sănătate Publică. Centre de training și de supervizare regională, ca să fim siguri că se lucrează cum trebuie.”

Europa liberă: Cam în cât timp vor deveni funcționale?

Alexandru Rafila: ”Pot să devină operaționale într-o săptămână, două, până la sfârșitul lunii aprilie.”

Europa liberă: Deci, în condițiile acestea, creșterea capacității de testare, nu se va putea face mai devreme de două, trei luni?

Alexandru Rafila: ”Capacitatea a crescut deja la 5000 pe zi și nu avem semne că sunt deficiențe majore. Eu cred că putem ajunge la 10.000 de teste pe zi, pentru că poate crește viteza de lucru în laboratoare. Există metodologii de extracție automată și atunci crește viteza. Există ideea, a mea și a altor colegi, să avem 30-35 de laboratoare puternice în țară și să creștem capacitatea acestor laboratoare, eventual, să fie ajutate și cu resurse umane de la laboratoare mai mici, astfel încât să poată face, fiecare, 400-500 de teste pe zi.”

Europa liberă: În cât timp s-ar putea ajunge la 10.000 de teste pe zi?

Alexandru Rafila: ”Eu cred ca s-ar putea ajunge până în luna mai, nu știu chiar dacă la începutul lunii, că sunt sărbătorile pascale.”

Europa liberă: Premierul semnala că testările nu sunt repartizate judicios, adică unele zone și laboratoarele sunt supraaglomerate și de aceea și durează mult testele, în timp ce altele nu au ce să lucreze. E o problemă de organizare sau de ce anume?

Alexandru Rafila: ”Probele din țară vin diferit, fiecare cu viteza lui, că așa e în România. Trebuie să fie activi, să nu aștepte să le spună premierul sau ministrul sănătății, ar trebui să testeze toți pacienții din spital care ar putea să aibă o infecție respiratorie produsă de coronavirus, sau să testeze tot personalul medical care are infecție respiratorie. Aceștia trebuie căutați permanent, dar, de exemplu, dintr-un județ mare din România au venit doar 9 probe. Credeți că la jumătate de milion de persoane câte sunt în județul acela sunt doar 9 care au infecții respiratorii? Eu nu cred. Deci trebuie să înțeleagă toată lumea că trebuie să acceseze serviciile de testare.”

Europa liberă: Se simte deja o relaxare, din partea cetățenilor în primul rând, dar și a autorităților. Mă refer la controversa cu acordul cu Biserica, refăcut doar după intervenția președintelui, la măsura cu deschiderea piețelor, de exemplu, care sunt gem de oameni în pofida restricțiilor, apelurilor, recomandărilor. A fost o idee bună? Așa cum sunt pline și supermarketurile.

Alexandru Rafila: ”Nu trebuie să fim nici exagerați. Dar, de exemplu, dacă nu vreau să fie aglomerație în zonele comerciale, e bine să fie un program mai lung sau mai scurt? Răspunsul îl știm. Iar atunci să-i întrebăm pe aceia care au făcut programul mai scurt cum se poate evita aglomerația scurtând programul unităților comerciale. Oamenii trebuie să se aprovizioneze. Oricum nu suntem noi prea planificați, în Germania merg o dată pe săptămână și se aprovizionează, la noi merg în fiecare zi sau la două zile la magazin. E o problemă și de background cultural, nu putem să replicăm modelul german. Sau suedez, unde nu există obligativitatea respectării măsurilor, este o recomandare. La noi este obligativitate și toată lumea o consideră recomandare. Trebuie să găsim un echilibru între background-ul nostru cultural și limitarea consecințelor asupra sănătății publice. Orice intensificare a contactelor fizice, hai să nu le spunem sociale- adică să nu ne înghesuim cum suntem obișnuiți și să reducem deplasările-, reprezintă un risc. În Franța activitatea fizică, alergatul se face seara, noaptea, aici nu ai voie să circuli noaptea. E bine, nu e bine? Ziua are 24 de ore, de ce nu le folosim pe toate, de ce să limitez numărul de ore?”

Europa liberă: Se vorbește și în România despre relaxare după ce va fi depășit vârful epidemiei. Va fi însă posibilă relaxarea și în zonele cu focare mari ? Există un plan?

Alexandru Rafila: ”Trebuie să existe o relaxare pentru că nu putem, economic, să continuăm așa, din punctul meu de vedere. Trebuie să înceapă și școala într-un fel sau altul, dar deciziile trebuie luate gradual în funcție de situația epidemiologică la nivel național și la nivel local. Dacă am o problemă cum e Suceava, sigur că mențin niște măsuri acolo, dar în județul Harghita, unde am 10 cazuri, nu iau aceleași măsuri. Deci, măsurile trebuie adaptate. Dacă ar fi după mintea mea aș face un plan cu etapele de revenire, pe care să-l cunoască populația, după niște indicatori obiectivi, niște date obiective care să-mi permită să argumentez de ce iau măsuri și de ce iau măsuri diferențiate în anumite zone. Trebuie să existe o strategie, așa am văzut prin alte țări, că nu descoperim noi apa caldă. Mai mult, noi ne revenim ceva mai târziu, să spunem, după 15 mai, putem să vedem dacă planurile de relaxare de prin alte părți au fost sau nu eficiente. Avem acest decalaj de vreo trei săptămâni, pe care putem să-l folosim în favoarea noastră și în ce privește relaxarea.”

Europa liberă: Trăgând linie, cum au fost măsurile luate până acum?

Alexandru Rafila: ”Cred că au fost măsuri la nivelul la care am putut noi să le luăm și, până la urmă, așa ca o concluzie, este că nu avem un număr foarte mare de cazuri și nu avem suprasolicitate secțiile de terapie intensivă. Ce o să se întâmple în două săptămâni nu știu. Dacă se menține trendul actual, probabil că o să avem 12-14.000 până la sfârșitul lunii, sper să nu fie mai mulți și sper să nu fie persoane vârstnice. Care o să fie mortalitatea nimeni nu poate să spună.”

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG