Principalele idei ale interviului
- Trump urmărește să reducă implicarea militară a SUA în Europa, având ca obiectiv o retragere din conflictele din această regiune. În urma retragerii SUA, Trump va forța Uniunea Europeană să-și asume o cheltuială militară mai mare pentru a compensa absența americanilor.
- Negocierea păcii între Ucraina și Rusia nu este simplă, iar Putin este interesat să obțină câștiguri consistente în Ucraina înainte de a încheia conflictul. Ucraina trebuie să rămână activă pe câmpul de luptă pentru a avea un punct de negociere mai puternic atunci când se vor deschide discuțiile de pace.
- Populismul etatist și izolaționismul câștigă teren în Europa, dar soluția pentru statele europene este continuarea integrării europene. Deși există critici și tensiuni în Europa, sprijinul militar și politic pentru Ucraina va continua, pentru a menține un echilibru strategic.
- Europa ar trebui să accepte posibilitatea negocierii, dar cu mari rezerve, deoarece procesul de negociere este încă incert și riscant. Uniunea Europeană trebuie să aleagă între integrarea mai profundă și păstrarea suveranității naționale, iar acest lucru va influența viitorul politicii externe europene pe plan internațional.
Europa Liberă: Cum putem privi ultimele evoluții ale războiului din Ucraina: faptul că Donald Trump a vorbit cu Vladimir Putin la telefon, iar înainte de asta, Washingtonul a condiționat ajutoarele de accesul SUA la mineralele rare din Ucraina?
Cosmin Popa, istoric: Suntem tentați să ne uităm la ce se întâmplă în politica internațională ca la o cedare pe tot frontul în fața lui Putin, ca la un faliment, dacă vreți, moral și politic al Americii lui Trump în fața dictaturii lui Putin.
Însă lucrurile sunt ceva mai complicate și mai stratificate. Este evident că Trump vrea să elibereze politica externă de orice constrângeri morale – ca politica lui să fie una de un realism nemilos, dacă vreți.
În momentul de față, prioritatea lui Donald Trump este parazitarea cuplului ruso-chinez, ceea ce l-a făcut să lanseze aceste inițiative șocante, dar previzibile, având în vedere felul în care s-a comportat în politica internă.
Administrația Trump vizează o dezangajare militară în Europa, pentru că nu mai percepe pericolul major strategic venind din această parte a lumii.
Europa Liberă: Ce înseamnă „dezanjajarea militară” a SUA, concret, pentru Europa?
Cosmin Popa, istoric: Cea mai bună manieră de a face acest lucru este de a forța Uniunea Europeană, țările europene, să-și asume cheltuieli militare mai mari printr-o retragere aproape intempestivă din acest dispozitiv militar.
A doua chestiune pe care [Donald Trump] o vizează este, practic, o invitație adresată lui Putin și Moscovei de a înainta către Europa, știind foarte bine că Federația Rusă și Putin n-au nici capacitatea, nici potențialul economic și militar de a avansa acum spre Europa de o manieră semnificativă.
Deci, din punctul acesta de vedere, este o politică realistă, repet, lipsită de orice aparențe moralizatoare. Ea comportă o serie de riscuri în ceea ce privește Ucraina, dar lucrurile erau din acest punct de vedere previzibile.
Europa Liberă: Ce va însemna pentru Ucraina? Cum va arăta pacea? Cât va ceda Ucraina, cât va vrea Rusia?
Cosmin Popa, istoric: Nu este o chestiune atât de simplă, pentru că este evident că reacția europeană a arătat că sprijinul militar și politic pentru Ucraina va continua, astfel încât să nu ajungem în situația de a încheia pace rapid prin pierderea războiului.
Europa Liberă: Deci pacea nu este atât de simplă, în ciuda ultimelor declarații. Va încerca Putin să forțeze cumva pacea? Și mă gândesc, de exemplu, la atacarea altor state?
Cosmin Popa, istoric: În momentul de față, Putin este preocupat să încheie acest război din Ucraina cât mai rapid și cu câștiguri foarte consistente.
Deci, în momentul de față, aceste preparative mai degrabă dezordonate ale administrației americane nu vor duce la o scădere bruscă în intensitate a tuturor acțiunilor militare.
Presiunea militară rusească în Donbas va continua; la fel și rezistența ucraineană, pentru că, deocamdată, în momentul de față, tot ceea ce are Ucraina în mână este această prezență militară în regiunea Kursk.
Deci, din acest punct de vedere, pentru Putin este absolut esențial să înceapă negocierile de pace cu o Ucraina ieșită din Kursk. Iar pentru ucraineni este la fel de important să rămână în Kursk și să fie acolo la începutul negocierilor, încercând să aibă ce tranzacționa.
Europa Liberă: Cum trebuie să se poziționeze Europa în această situație? Mă refer la statele occidentale, pe de o parte, și la statele din est, de cealaltă parte.
Cosmin Popa, istoric: Pentru statele est-europene, cum este și România, cel mai mare pericol este să creadă că se pot salva singure din această situație.
Europa Liberă: Dar nu cred că România a sperat vreodată că se salvează singură.
Cosmin Popa, istoric: Nu, nu trebuie să ne imaginăm că ne putem salva singuri prin aranjamente politico-diplomatice de natură să atenueze presiunile și pericolele care ne vizează.
Europa Liberă: Adică să nu devenim prieteni cu rușii?
Cosmin Popa, istoric: Și nu numai cu rușii. Pentru că aici nu este vorba doar să devenim prieteni cu rușii sau să încercăm să rezonăm discursiv cu politica lui Trump. Aceasta este o direcție periculoasă.
În ciuda faptului că populismul etatist-conservator, care pedalează pe așa-zise valori naționale – dar de fapt promovează patriotismul și izolaționismul, devine din ce în ce mai popular, urmează probabil cea mai proastă perioadă pentru statele naționale din Europa.
Singura lor salvare este continuarea și consolidarea integrării europene. Ce cred că se va întâmpla, judecând după declarațiile recente, este că sprijinul militar și politic pentru Ucraina va continua, pentru a asigura un echilibru politic și militar pe viitor.
Europa Liberă: Ar trebui Europa să refuze total orice fel de negociere între Ucraina și Rusia (câtă vreme Moscova are trupe pe teritoriul ucrainian)?
Cosmin Popa, istoric: Europa, atâta vreme cât actorii aflați acum în discuție refuză să acorde un rol explicit statelor europene în procesul de negociere, poate refuza discursiv orice negociere.
Însă acest refuz nu va avea efecte foarte clare în prezent.
Cred că este important ca Europa să accepte, cel puțin teoretic, ideea de negociere, dar cu mari rezerve, atâta vreme cât cadrul politic internațional de desfășurare a acestor negocieri este unul foarte neclar și poate duce mai degrabă la asocierea cu scopuri ce nu sunt viabile pe termen lung.
Europa Liberă: Ce urmărește America din punct de vedere economic? A încercat să facă o ofertă Ucrainei, să primească metale rare. Poate să le primească, în schimb, de la Rusia?
Cosmin Popa, istoric: Da, sigur. Pe lângă substratul geopolitic, există și un substrat economic și financiar în politica externă americană.
Probabil că în zilele următoare vom asista la semnarea unui acord economic între Ucraina și Statele Unite, legat de exploatarea mineralelor rare. Aici, tabloul este mai larg și, dacă ne uităm la schimbul de prizonieri care tocmai a avut loc între Statele Unite și Rusia, vedem că din partea rusă a fost eliberat un profesor important, iar din partea americană urmează să fie eliberat un personaj esențial pentru piața de tranzacționare a criptomonedelor.
Interesul american este foarte pronunțat în această direcție.
Prin aceste declarații făcute atât la Washington, cât și la Moscova, se oficializează de fapt contacte informale pe care Administrația Trump le-a avut cu oficialii ruși. Între timp, apariția unor personaje mai puțin vizibile, cum ar f Kiril Dmitri, președintele Fondului Rus de Investiții Directe, care a intermediat aceste contacte, arată că există și o țesătură de interese economice, financiare și politice foarte importante pentru persoanele implicate în aceste procese.
Nu vorbim doar despre afaceri. Nu vreau să rămâneți cu ideea că toate aceste acte de politică externă sunt doar motivate de interese economice. Nu, nu este așa.
Trump este interesat și de chestiunile economice, dar are și presiuni interne. Popularitatea sa scade, iar una dintre cele mai mari provocări pentru el este să reducă inflația. Acest lucru poate fi realizat prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, iar acest proces are implicații politice semnificative. În plus, contestă normele și sistemele instituționale care au menținut echilibrul politic american.
Europa Liberă: Asistăm la începutul unei noi ere istorice sau este prea mult spus?
Cosmin Popa, istoric: Dacă vreți, este o nouă etapă calitativă în evoluția sistemului internațional, după ce au fost consumate ultimele efecte ale Războiului Rece.
Este limpede că este momentul pentru un rol mai pregnant al Europei pe plan internațional. De aceea, construcția europeană trebuie să devină aproape o opțiune indiscutabilă pentru statele europene care vor să aibă un rol politic relevant pe plan internațional.
Doar pe plan național, statele europene nu pot rezista acestei concurențe între puterile imperiale. De exemplu, nici Canada nu poate rezista singură, și se gândește din ce în ce mai mult la un parteneriat strategic cu Uniunea Europeană, ceea ce ar fi benefic pentru ambele părți, având în vedere importanța energetică a acestei țări.
Europa Liberă: Da, dar Uniunea Europeană este și ea măcinată de birocrație și reguli. Vedem că statele sunt sub presiunea naționalismului, suveranismului și altor curente populiste. Vor reuși să se regrupeze și să facă o construcție politică relevantă?
Cosmin Popa, istoric: Sunt convins că se va întâmpla acest lucru, pentru că situația internațională, dar și cea internă, o cer.
Până acum, birocrația europeană și politicienii europeni au încercat să împace lucruri contradictorii, continuând politica de integrare, dar păstrând în mare măsură suveranitatea națională. Acest lucru a dus la o situație în care nu avem o prezență politică clară a Uniunii Europene. În același timp, există nemulțumiri din cauza pierderii suveranității naționale, fără a obține greutatea politică care s-a sperat-o de la proiectul european. În acest moment, trebuie făcute alegeri clare, susținute de majoritatea statelor membre.
Este evident că statele europene nu pot rezista la presiunile puterilor imperiale pe criterii naționale.
Europa Liberă: Care va fi rolul Marii Britanii în acest context, având în vedere că a ieșit din Uniunea Europeană?
Cosmin Popa, istoric: Va fi o mare dezbatere în Marea Britanie, pentru că, deși aparent lipsește din discursul politic american, Marea Britanie joacă un rol important.
Una dintre primele declarații de politică externă făcute de Trump a fost susținerea pentru prim-ministrul Marii Britanii, în ciuda criticilor. În acest moment, nu cred că Marea Britanie și Statele Unite au o nouă proiecție clară privind rolul lor pe plan internațional, dar ambele doresc să continue relațiile strategice pe care le-au avut până acum.
Marea Britanie va continua să joace un rol de ponderare a antieuroenismului structural, așa cum se dovedește în politica administrației Trump.
Europa nu este pregătită la nivelul de decizie politică, dar la nivelul potențialului militar, politic, economic, științific, e mult mai capabilă să facă față acestul șoc în comparație cu orice altă perioadă istorică prin care a trecut.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
