Linkuri accesibilitate

Schimbarea la față a orașului Oradea. Rețeta lui Ilie Bolojan


Noua faleză din Oradea

Oradea este orașul care a devenit pentru România nu doar o destinație pe harta călătoriilor, dar și un reper pentru modul de administrare, iar Ilie Bolojan, un nume foarte cunoscut

Ilie Bolojan
Ilie Bolojan

Ilie Bolojan (51 de ani) a câștigat alegerile de primar la Oradea în 2008 și face politică din 1993 la PNL. După trei mandate de primar și după ce a schimbat fața orașului, Bolojan va candida, la 27 septembrie, la președinția Consiliului Județean Bihor. Art Noveau, un curent în artă și arhitectură, a revenit la viață în Oradea prin restaurarea centrului vechi. Este doar un proiect ale primăriei orădene, cel mai spectaculos, care se alătură reabilitării rețelei de alimentare cu gaz, a transportului local, precum și numeroaselor șantiere deschise pentru noi zone de agrement, drumuri expres. Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu pentru Europa Liberă, despre mecanismele pe care le-a folosit și despre mizele candidaturii sale la Consiliul Județean. Ilie Bolojan vorbește și despre traseismul masiv acceptat de PNL, precum și de viitorul său politic.

Europa Liberă: Domnule Ilie Bolojan, de ce candidați la președinția Consiliului Județean Bihor după trei mandate de primar de Oradea?

Ilie Bolojan: „Sunt două motive. Unul este de natură administrativă, celălalt, de natură politică. Din punct de vedere administrativ, pentru a dezvolta Oradea și județul Bihor, nu este suficientă doar o locomotivă economică, Primăria Oradea și orașul Oradea, ci este nevoie ca trenul județului Bihor să aibă și alte motoare. Asta înseamnă ca, pe de o parte, celelalte orașe din județ – mai avem cinci orașe de 10.000-20.000 de locuitori – să devină poli de dezvoltare pentru zonele limitrofe. Pentru că oamenii fiind la o distanță de circa 50 de km distanță de municipiul Oradea, posibilitatea de muncă este redusă. Asta înseamnă că acele zone sunt în curs de depopulare, au un nivel de salarizare mult mai scăzut, iar pentru ridicarea economică a acestor orașe este nevoie să devină motoare de dezvoltare. De asemenea, tot din perspectivă administrativă, Consiliul Județean Bihor gestionează aeroportul din Oradea. Am pierdut acum doi ani de zile cursele externe pe care le aveam, iar conectarea unei zone la lumea dezvoltată asigură dezvoltarea acelei zone. Există studii făcute de specialiști care arată că nivelul salariului mediu este influențat și de gradul de conectivitate al unei regiuni. O regiune bine conectată aerian, rutier la sistemul economic global se dezvoltă mai mult, are un nivel de salarizare medie mai mare, în vreme ce o regiune mai puțin conectată, rămâne în urmă”.

Europa Liberă: Din această perspectivă, a infrastructurii, preluarea Consiliului Județean ar putea fi o miză pentru finalizarea autostrăzilor care leagă România de Ungaria?

Ilie Bolojan: „Consiliul Județean poate atrage fonduri pentru proiecte considerate strategice, deci drumuri de legătură dintre județ, dintre orașele principale și rețeaua națională sau europeană de transport. Pe de altă parte, președintele de Consiliu Județean trebuie să-și folosească autoritatea pentru ca proiecte guvernamentale de tipul celei pe care ați menționat-o, Autostrada Transilvania, și drumurile de legătură importante cu această autostradă să devină o realitate. Cred că, din această poziție, de președinte de Consiliu Județean, aș putea face și acest lucru – ca proiecte ale guvernului să devină mai repede realitate prin demersuri în acest sens, prin realizarea de parteneriate cu Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi. Nu știu dacă știți, dar legătura de 19 km între Oradea și Autostrada Transilvania a fost realizată printr-un astfel de parteneriat (este vorba despre realizarea documentației și stabilirea firmei care o construiește n.r.). Primăria Oradea, zona metropolitană, a realizat documentația tehnică, a pregătit coridoarele de expropriere, a făcut chiar câteva exproprieri și, astfel, durata proiectului a fost scurtată cu cel puțin un an de zile. Și asta se poate face și la nivelul Consiliului Județean.”

Europa Liberă: În cât timp ajungeți cu mașina la Viena, la Budapesta și la București?

Ilie Bolojan: „Aici sunt două aspecte. Faptul că Oradea este cel mai vestic oraș al României, la opt km de graniță, din start ne poziționează, într-o, hai să spunem, vecinătate cu Vestul Europei, mai mare decât cineva care locuiește în județul Buzău. Și atunci, în plus mai este și existența unei rețele de autostrăzi - în Ungaria și în Austria există aceste rețele, în România sunt doar câteva tronsoane. Asta înseamnă că o deplasare pe roți Oradea-Budapesta se face în trei ore, Oradea-Viena, în cinci ore. O deplasare cu mașina Oradea-București poate să fie opt ore, nouă ore...depinde de ora la care pleci. Dacă pleci ziua, durează mai mult, dacă pleci noaptea, când traficul din localitățile pe care trebuie să le tranzitezi este mai scăzut, le traversezi mai repede”.

Europa Liberă: O miză pentru candidatura dvs. la președinția Consiliului Județean este și faptul că România, în viitorul buget al Uniunii Europene, nu doar că va avea mai mulți bani decât până acum, însă este vorba de fonduri europene pentru proiecte regionale, care se vor derula în special prin Consiliile Județene?

Ilie Bolojan:Una dintre mizele majore pentru toți cei care candidează la alegerile locale din acest an este aceea de a accesa mai multe fonduri europene pentru localitățille unde vor avea onoarea să fie votați sau pentru Consiile Județene.

Miza majoră, fondurile europene

Deci, este o miză pentru toți candidații, inclusiv pentru mine. Dacă Oradea, în acești ani, și-a schimbat fața în multe locuri, este datorită faptului că am reușit să atragem sume importante din fonduri europene. Practic, din trei lei care au fost investiți în Oradea în acești ani (12 – n.r) doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reușit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-au făcut cât în trei. Asta înseamnă că un pod care este astăzi în funcțiune, probabil că ar fi fost o realitate peste trei-patru ani, dacă nu am fi avut acces (la fondurile europene – n.r.). Prin urmare, pentru a schimba fața județelor, inclusiv a județului Bihor, una dintre mizele majore este să formezi la Consiliul Județean o echipă de profesioniști în absorbția de fonduri europene, așa cum este și la Primăria Oradea, în așa fel încât de la 100 de milioane de euro, cât s-a accesat în vechiul exercițiu financiar, să dublăm această sumă. Asta ar însemna, în termeni reali, un milion de euro în plus pentru fiecare localitate. Pentru o comună, vă dați seama că un milion de euro înseamnă, totuși, un impact destul de mare, care poate schimba condițiile în care oamenii de acolo trăiesc. Miza majoră, așadar, este reprezentată de fondurile europene.”

Europa Liberă: Pentru a putea face aceste lucruri aveți nevoie de o majoritate în Consiliul Județean. Până acum, majoritatea a fost formată de PSD și UDMR. Dacă veți câștiga alegerile de președinte al Consiliului Județean (care este desemnat prin vot direct), veți face o alianță politică pentru a obține o majoritate confortabilă?

Ilie Bolojan: „Acesta este al doilea motiv pentru care mi-am propus să candidez la Consiliul Juețean. Ne place sau nu, și politica are un impact în viețile oamenilor. În prezent, datorită modului de alegere valabil în 2016 a președintelui Consiliului Județean, indirect, din rândul consilierilor, s-a format o coaliție. Cei care au votat cu PSD, în Bihor de exemplu, l-au făcut pe domnul Pasztor Sandor, candidatul UDMR, președinte, iar cei care au votat cu UDMR, l-au făcut pe domnul Ioan Mang, candidatul PSD, vicepreședinte, fără să știe acest lucru. Ca să evităm o astfel de situație, am luat decizia să candidez la funcția de președinte, din considerentul de a schimba lucrurile, inclusiv din punct de vedere politic.

Ar fi recomandat să nu facem coaliții cu cei care nu au livrat până acum ceea ce avea nevoie județul Bihor.

Actuala coaliție (PSD-UDMR, n.r.) și-a arătat limitele, nelivrând în județul Bihor ceea ce putea livra, în condițiile în care existau fonduri europene, erau la guvernare și puteau face mult mai multe proiecte. Sper ca aceia care au observat că ceva s-a schimbat în acești ani la Oradea, din județul Bihor, cred că aceste lucruri pot fi extinse și în județ – iar un președinte nu poate face singur aceste lucruri, are nevoie de o majoritate. Speranța mea este că bihorenii vor înțelege acest lucru și vor susține și echipa de consilieri ai PNL, în așa fel încât să avem o majoritate. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, realitatea politică ne obligă să formăm coaliții. Ar fi recomandat să nu facem coaliții cu cei care nu au livrat până acum ceea ce avea nevoie județul Bihor.”

Europa Liberă: Nu vă veți asocia cu UDMR și PSD?

Ilie Bolojan: „Noi vrem să întrunim majoritatea. Dacă nu o vom obține, vedem cine trece pragul electoral și în ce condiții putem să facem coaliții.”

Europa Liberă: Îi vedeți mai compatibili pe cei de la USR-PLUS?

Ilie Bolojan: Cei care nu au fost la guvernare până acum și nu au, așadar, responsabilitate pentru ce s-a întâmplat până acum la Consiliul Județean, dacă va fi această situație, sigur se poate constitui o majoritate de altă natură, pro-reformă, pro-dezvoltare. Alianțele care au fost formate până acum din partide relativ echilibrate ca pondere și-au dovedit limitele, energiile celor două partide anulându-se reciproc. Cred că o coaliție formată dintr-un partid mai mare și unul mai mic va însemna respectarea unor priorități. Dacă noi vom fi forțați de rezultatele votului să facem o coaliție, nu vom alege neapărat un partid, ci vom pune pe masă aceste priorități de dezvoltare și, cu cei care le vor accepta, vom putea face o coaliție. Oamenii nu te judecă după partidul cu care te-ai însoțit, ci te judecă după ce ai realizat la final de mandat. Aceasta este miza – cum facem ca proiectele de dezvoltare să devină realitate.

  • Schimbarea la față a orașului s-a făcut prin atragerea a 550 de milioane de euro din fonduri europene în toți acești ani, a mai spus Ilie Bolojan, care a adăugat că a avut avantajul de a fi primar al unui oraș din Vestul țării, unde ajung mai repede investitorii, și, un alt avantaj, anume că Oradea avea în centru clădiri de patrimoniu (construite la începutul secolului XX) care, deși nu au fost îngrijite de comuniști, măcar nu au fost dărâmate.

Europa Liberă: Care este, de fapt, rețeta succesului dvs. la Oradea. Cei care au vizitat orașul în ultima vreme spun că este „ca în Occident”, că asistăm la o schimbare la față din temelii. Ați avut o „idee genială” care a funcționat 12 ani?

Ilie Bolojan: „Nu este o idee genială. Există câteva principii pe care, dacă le respecți, obții rezultate. Primul principiu este ca taxele și impozitele pe care le încasezi de la cetățeni să nu le arunci pe geam, ci să le întorci prin proiectele pe care le realizezi. Boala administrației publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele și impozitele cetățenilor pentru funcționarea proprie. Spre exemplu, Consiliul Județean Bihor are peste 3.000 de angajați în toate structurile pe care le coordonează și are bugete de personal de peste 40 de milioane de euro într-un an. Comparativ, Primăria Oradea are bugete de personal de 13 milioane de euro, în condițiile în care încasează taxe, impozite, eliberează autorizații, deci lucrează mult mai mult și are bugete mult mai mari de investiții. În Oradea, cu economii la bugetul de personal în fiecare an, s-a realizat un pod peste Crișul Repede. Altfel, acești bani se duceau pe Apa Sâmbetei și nu se vedeau. Asta voi face și la Consiliul Județean și vor fi milioane de euro care se vor vedea în tot județul.

În al doilea rând, ne place, nu ne place, avem nevoie de sume mari de bani pentru a realiza proiecte, iar atragerea din fonduri europene este foarte importantă. Orașele care s-au dezvoltat în România în ultimii ani sunt, toate, fruntașe la fonduri europene. De ce? Pentru că a fost o oportunitate de a depăși marile întârzieri. Atrăgând fonduri europene, am putut cumpăra tramvaie noi, am extins liniile de tramvai, am cumpărat autobuze noi, să modernizăm spitalele, să facem străzi pietonale, să reabilităm clădirile. Asta este una dintre explicațiile la întrebarea de ce fața unor orașe s-a schimbat mai repede, a altora, mai târziu.

Nu în ultimul rând, o chestiune importantă, la care țin mult și cred că noi am făcut-o mai bine decât alții. Este vorba despre faptul că o primărie nu trebuie să fie spectator la ceea ce se întâmplă economic și social, ci trebuie să fie un actor. Primăria Oradea a influențat contextul în care oamenii din Oradea iau decizii, în așa fel în care acestea să fie în direcția bună.”

Europa Liberă: Mai concret?

Ilie Bolojan: „Două exemple. Oradea este un oraș curat, pentru că se face curățenie serioasă noaptea spre dimineață, se patrulează pentru a se colecta deșeurile care se aruncă, dar, nu în ultimul rând, pentru că se sancționează toate persoanele care aruncă mizerii pe jos.”

Europa Liberă: Este nevoie, așadar, și de constrângere

Ilie Bolojan: „Nu se poate altfel. Dacă vezi cinci hârtii pe jos, o arunci și pe a șasea, că, oricum, nu mai contează. Dacă ai un caracter nu foarte bine cizelat și vezi curățenie în jur, cauți totuși un coș”

Europa Liberă: Ați mai aplicat asemenea metode de penalizare?

Ilie Bolojan: „La fațade. Am reușit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susținere a proprietarilor pentru a-și reabilita fațadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăți pentru cinci ani, dacă ți-ai reabilitat fațada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supraimpozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-și îngrijesc fațadele. Prin astfel de măsuri oamenii au schimbat lucrurile. Au văzut că, dacă faci lucruri bune, au de câștigat, iar dacă faci lucruri proaste, au de pierdut. Asta vom face și la Consiliul Județean.”

Europa Liberă: Se poate spune că metodele constrângătoare nu v-au scăzut popularitatea. Cu fiecare mandat ați avut cu câte 10 procente în plus la rezultatul alegerii primarului. Este importantă, în aceste condiții, culoarea politică pentru un primar?

Ilie Bolojan: „Culoarea politică devine tot mai puțin importantă”.

Europa Liberă: Contează cine este la guvernare pentru un primar?

După ce a ars complet acoperișul Palatului Episcopal Greco-Catolic în urmă cu doi ani, Primăria din Oradea a restaurat fațada, așa cum arată în imagine
După ce a ars complet acoperișul Palatului Episcopal Greco-Catolic în urmă cu doi ani, Primăria din Oradea a restaurat fațada, așa cum arată în imagine

Ilie Bolojan: „Contează. Pentru că, din păcate, în România ultimilor 30 ani, guvernările la Consiliile Județe, dar de multe ori și la guvern, au fost de tip patrimonial. Adică, am luat funcția, iar banii cetățenilor îi administrăm noi și-i dăm cui vrem. Dacă ești din partidul de guvernământ, s-ar putea să primești mai mulți bani. Trebuie renunțat (la o astfel de politică), pentru că asta a făcut ca mulți primari, de multe ori, iartați-mă, să se orienteze, urmărind cine vine la guvernare. Asta a făcut ca unele localități să fie pedepsite de Consiliul Județean dacă primarul nu era în majoritatea Consiliului. La urma urmei, sunt pedepsiți oamenii nevinovați, locuitorii. De ce, pentru că un anumit partid nu și-a găsit el cel mai bun candidat.”

Europa Liberă: Traseismul politic poate avea justificare câtă vreme există primari care se mută de la un partid la altul, în funcție de guvernare, iar singurul lor proiect este să stea cu mâna întinsă după bani de la buget?

Boala administrației publice din România este că este energofagă. Consumă foarte multe resurse din taxele și impozitele cetățenilor pentru funcționarea proprie.

Ilie Bolojan: „Nu sunt ipocrit și voi discuta foarte deschis cu dvs. Există două categorii de localități. Orașele mari au venituri proprii suficient de mari ca să nu depindă de partidul de guvernământ. Asta înseamnă că un primar de oraș mare, un primar de localitate unde există activitate economică nu depinde de partidul de guvernământ, deci, nu poate invoca scuza factorului financiar în trecerea de la un partid la altul. Pot fi alte conjuncturi. Însă trebuie să discutăm deschis realitatea din comunele din România. Două treimi din comunele din România au venituri proprii care nu le acoperă cheltuielile de personal. Subliniez acest lucru. Sunt comune în care toate veniturile abia le acoperă cheltuielile pe 3-4-6 luni de zile. Prin urmare, acești primari depind în mod direct de alocările Consiliului Județean. Pur și simplu, dacă nu li se dau bani, nu pot face absolut nimic în timpul mandatului. Să preupunem că ar vrea să atragă fonduri europene, dar ai nevoie pentru asta de cofinanțări, de alocarea unor bugete de cheltuieli neeligibile și de cheltuieli pregătitoare pentru documentație. Din nou, acești primari sunt în situația că sistemul administrativ din România nu îi protejează. Nu există niște mecanisme impersonale care să le asigure funcționarea localităților. E adevărat, pe alocuri există cazuri când li se alocă fonduri de subzistență pentru un an întreg, dar nu mai pot face nimic altceva. Au nevoie de un partener puternic și rațional la Consiliul Județean. Cum Consiliile Județene au fost puternic politizate în ultimii 30 de ani, asta este realitatea, ele au tratat primarii de foarte multe ori în mod politic. Eu vă spun cu toată seriozitatea, un primar de comună depinde de majoritatea de la Consiliul Județean sau de partidul aflat la guvernare, pentru că și proiectele din PNDL (finanțarea de la buget a unor proiecte locale – inițiată de PSD – n.r.), din păcate, s-au dat nu pe criterii raționale, de sustenabilitate, eficiență economică, ci, de foarte multe ori, după coloratura politică. Primarii sunt, deci, vulnerabili în fața unor astfel de chestiuni. Și noi, la Bihor, avem două cazuri, de primari PSD care au venit la noi, dar nu pentru că au fost șantajați, ci pentru că și-au dat seama că această majoritate, cu doar un vot în plus în Consiliul Județean, nu a livrat. Ei nu au mai vrut ca voturile lor să se adune la un partid care nu performează. Ei ar fi câștigat oricum alegerile.”

Europa Liberă: Dar nu vă deranjează acest influx atât de puternic? În toată țara sunt peste 100 de primari PSD care au venit la PNL. Nu vă afectează imaginea de partid care a câștigat anul trecut două rânduri de alegeri (europarlamentare și prezidențiale), plasându-se în opoziție față de PSD?

Ilie Bolojan:Eu sunt în PNL din 1993. Nu pot fi bănuit de simpatii pentru această chestiune. Traseismul nu este o chestiune sănătoasă – ca să discutăm foarte deschis pe tema asta -, mai ales când ai trei-patru partide la activ, un istoric destul de colorat în spatele tău, dar, ca să limităm traseismul, trebuie schimbate mecanismele la nivel de repartizare a bugetului, ceea ce nu se poate face în condițiile de astăzi din România.

Traseismul nu este o chestiune sănătoasă. Trebuie reglate mecanisme după alegeri

Aceste lucruri se pot face după alegeri, când, indiferent cine câștigă alegerile, trebuie să existe o majoritate stabilă și un acord politic pentru o guvernare, inclusiv locală, care să nu stimuleze componenta patrimonială, ci echitatea, normalitatea. Așadar, nu sunt de acord cu traseismul, dar este nevoie de o analiză pentru a înțelege atitudinea de felul acesta a unui om sau a unui partid.”

Europa Liberă: Cu cine vedeți o alianță la guvernare a PNL, după scrutinul parlamentar?

Ilie Bolojan: „Din punctul meu de vedere, este cât se poate de clar că ar exista premisele pentru o guvernare care să fie totuși de centru-dreapta, pentru că asta asigură abordări unitare, ceea ce ar însemna o zonă de tip USR-PLUS. Bineînțeles, depinde de constrângerile electorale, adică de câți parlamentari dispune fiecare forță politică, pentru a putea face o majoritate stabilă. Reforme serioase și lucruri care dăinuie nu s-au făcut cu majorități șubrede. Vedeți ce se întâmplă acum... trece sau nu trece moțiunea, stăm la trei voturi. Pentu a avea rezultate la guvernare este nevoie de stabilitate. Pentru mandatele ministeriale, de pildă la Transporturi. Nu poți face nimic într-un singur an. Nu poți face autostrăzi dacă nu există o stabilitate la Transporturi, la Compania de Autostrăzi, cu niște specialiști care stau acolo patru-cinci ani. Dacă îi schimbi din șase în șase luni, vă puteți da seama cum stau lucrurile.”

Europa Liberă: Ați fost secretar general al Guvernului, prefect, primar și probabil veți fi președinte de Consiliu Județean. Aveți în planul de carieră o funcție de rang înalt în stat? Prim-ministru, de pildă?

Ilie Bolojan: „Am în plan, în condițiile în care bihorenii îmi încredințează funcția de președinte al Consiliului Județean, să-mi închei mandatul de președinte CJ și să fac ca județul Bihor să-și schimbe fața în următorii ani. Nu am o altă agendă și nu ar fi corect față de cei cărora le cer votul să-mi fac alte planuri, pentru că, pentru a schimba fața unui județ îți trebuie cel puțin patru ani de muncă serioasă, ca, în parteneriat cu primarii, să tragi la aceeași căruță. Nu cred că este sănătos să te muți de colo-colo. Este nevoie de stabilitate. Există suficienți oameni în România care să ocupe funcție de reprezentare la nivel national.”

Europa Liberă: Nu vă vedeți prim-ministru nici peste zece ani?

Ilie Bolojan: „Este o problemă de biologie. Deja începi să ai o vârstă. La noi nu este ca în Statele Unite. Iar peste zece ani este nevoie de o altă generație, care poate absorbi studii în străinătate, care vorbește cel puțin o limbă-două de circulație la perfecție și care știe cum ar trebui să arate România următorilor zece ani, pentru că a trăit undeva unde lucrurile merg bine și are expertiza să ne ducă într-acolo. Așa am făcut la Oradea (unde candidează viceprimarul care i-a fost alături, Florin Birta n.r.) Generația mea este la o limită de a-și atinge competențele și trebuie să asigurăm un transfer. Nu cred că există succes fără succesori!”

VIDEO

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Sute de civili au fost răniți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
XS
SM
MD
LG