Europa Liberă: Din ce formă a islamului fac parte talibanii?
Laura Sitaru: Talibanii practică una dintre formele cele mai radicale ale islamului, o formă care este inspirată în mod cert din mișcarea wahhabită, mișcare care a luat ființă în secolul al XVIII-lea în Arabia Saudită. Este o mișcare care practică o întoarcere la islamul pur, la islamul textului. Prin urmare, atât wahhabiții, cât și toate orientările care au derivat de aici – printre ele și această mișcare a talibanilor - nu recunosc interpretările ulterioare sau orice tip de interpretare a textului coranic. De aceea interpretarea lor este una literalistă, adică se referă la înțelegerea textului coranic ad litteram.
Ceea ce, firește, pune probleme foarte mari - probleme teologice - în cadrul islamului. De la apariția textului coranic și până în secolul al XVIII-lea, când vorbim de apariția mișcării wahhabite, textul coranic și tradițiile profetice au fost interpretate în nenumărate școli de gândire, care s-au dezvoltat între timp și au creat mișcări mai deschise, mai liberale sau mișcări mai conservatoare.
Ceea ce fac wahhabiții și excrescența lor ideologică, talibanii, este să șteargă cu buretele tot acest efort de interpretare a textului islamic, de adaptare a textului la condițiile sociale și să se întoarcă la o realitate pe care o cunoaștem foarte puțin. Este o realitate emanată direct din textul coranic așa cum îl înțeleg, așa cum îl lecturează wahhabiții, respectiv, talibanii.
Această formă de interpretare a textului coranic este extrem de dură și extrem de exclusivistă. Toate celelalte forme de islam, toate celelalte dezvoltări religioase din interiorul islamului nu sunt recunoscute de către islamul wahhabit și de către mișcarea talibană.
Europa Liberă: Prin urmare, modul de a gândi al talibanilor în privința religiei poate fi întâlnit și în alte locuri din lume?
Laura Sitaru: Aș vrea să avem perspectiva acestui export ideologic foarte bine instrumentalizat de către Arabia Saudită, care i-a asigurat influență mare în zonele în care această ideologie a fost exportată. Mă refer la Pakistan, mă refer, mai ales, la ceea ce s-a întâmplat după căderea Uniunii Sovietice, în anii `90, când această formă de islam a fost exportată în republicile ex-sovietice de religie islamică, în detrimentul islamului practicat în zonele acelea, islam de influență otomană și de rit hanefit. E vorba de un islam relaxat, să spunem, prin comparație cu islamul puternic ideologizat wahhabit.
Acest tip de islam a fost exportat și în Afganistan, tot în anii `90. De altfel, Arabia Saudită a exportat atunci nu numai ideologie, ci și oameni care să propovăduiască această ideologie. (…) Mișcarea talibană apare în 1994 exact sub influența acestui export masiv de ideologie wahhabită care vine dinspre Riad și cu susținerea fundamentală financiară a Riadului. Tot în același timp apar în Kandahar, apar în Pakistan, în zona paștună, o mulțime de școli religioase care nu vin pe tradiția islamică a locului, ci aduc ideologie wahhabită de export din Arabia Saudită.
Este, dacă vreți, o lucrare de soft power extrem de bine dusă la bun sfârșit de Arabia Saudită.
Europa Liberă: Din declarațiile de până acum ale talibanilor nu e foarte clar cum va arăta guvernarea țării. Ce pare sigur însă e că, în centrul felului lor de conduce, va fi legea islamică. Înseamnă întoarcerea la practicile atât de cunoscute din urmă cu peste 20 de ani?
Laura Sitaru: Sharia presupune guvernarea după legile islamului. Vedeți, este foarte periculos să generalizăm. Care legi ale islamului? Din ce perioadă? După care interpretare? Există niște legi universale ale islamului? Nu. Cum nu există niște legi universale ale creștinismului, de exemplu. Și atunci, când vorbim despre Sharia și aplicarea acesteia, trebuie să vedem exact cine o aplică. Este fundamental.
Aici o aplică această orientare wahhabită. Atunci ne așteptăm practic ca Sharia să fie aplicată ad litteram, așa cum decurge ea din textul coranic. (…) Sunt pedepse care se practicau la momentul acela. Mutilări. Tăierea mâinii drepte pentru cei care fură. Lovituri de bici sau pedeapsa capitală, care se aplică până în momentul de față la Riad (Arabia Saudită).
Europa Liberă: Îngrijorări foarte mari sunt legate de drepturile femeilor într-un astfel de regim. Printre altele, accesul la școli sau simplul lucru de a nu depinde de un bărbat în activitățile zilnice. Se pune și problema purtării acelui văl/veșmânt, burqa, folosit în spațiile publice pentru a acoperi o femeie din cap până-n picioare, inclusiv fața. Este undeva menționată în Coran acoperirea feței unei femei?
Laura Sitaru: În această perioadă considerată reper și la care se întorc talibanii și alți extremiști, adică în perioada în care a trăit profetul Muhammad, vălul este considerat un semn al statutului social. Așadar vălul era purtat în perioada respectivă în exclusivitate de către soțiile profetului pentru a se distinge de restul femeilor din comunitate. Deci nu era un fenomen generalizat, nu era impus ca obiect vestimentar. (…)
Asta nu înseamnă că nu avem versete în Coran și apoi hadith-uri (consemnări ale unor fapte sau ziceri ale profetului Muhhamad - n.red) în care femeile sunt îndemnate, deci este luată ca recomandare, să-și acopere părțile corpului, părul, dar niciodată fața. Nu scrie niciunde că femeia nu trebuie să fie văzută, că nu trebuie să i se vadă chipul. Acestea sunt, din nou, interpretări duse la extrem.
Sigur, este o problemă cu talibanii de la un capăt la altul.
Acel tip de văl atotacoperitor îl întâlnim și în Arabia Saudită, deci nu este ceva extraordinar. Este un abuz în mod cert și nu are nicio legătură cu practicarea religiei, nu are nicio legătură cu conceptul de pietate, cu conceptul de bun musulman. Este o modalitate de a spune încă o dată că femeile sunt de rang secund și că spațiul public nu le aparține de fapt.
Europa Liberă: În Afganistan religia a devenit statul. E un lucru comun în lumea musulmană?
Laura Sitaru: Din primele momente ale islamului lucrurile au stat așa. Distincția s-a făcut foarte greu sau deloc între factorul religios și contribuția acestuia la constituirea și dezvoltarea unei entități politice.
De-a lungul istoriei islamice, religia a fost tot timpul prezentă alături de factorul politic. S-au condiționat reciproc. S-au susținut reciproc.
Europa Liberă: Văzând tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, aveți speranțe că talibanii se vor comporta altfel față de prima lor venire la putere?
Laura Sitaru: Una este să faci PR și atunci, acolo, poți să apari într-un fel anume, însă talibanii nu cred că s-au schimbat în profunzimea lor. În nici un caz nu cred că se vor abate de la ideologia care i-a format.
Depinde foarte mult de felul în care se vor raporta la comunitatea internațională, cât de mult își vor dori să fie recunoscuți de această comunitate internațională și cât de multe concesii sunt capabili să facă pentru această recunoaștere internațională.
Este limpede că societatea occidentală nu va avea relații cu regimul taliban în forma lui actuală sau sper. Dar sunt alte puteri regionale sau mondiale care nu par să fie deranjate de statutul femeilor în regimul taliban. Mă refer aici la China, la Rusia, la statele din regiune care au avut și până acum relații cu talibanii, Pakistanul, în primul rând. Qatarul, care este mai noul „patron” spiritual al acestei mișcări.
Europa Liberă: Deci nu sunteți optimistă?
Laura Sitaru: Nu sunt optimistă. Văzând disperarea afganilor din aceste zile, îmi este foarte greu să văd un viitor luminos pentru Afganistan.
