Elev al Colegiului Național „Nichita Stănescu” din Ploiești, Robert Avram a declarat pentru Europa Liberă că lasă în urmă după un an de mandat „o echipă motivată” precum și cunoștințele necesare negocierii pentru prezența elevilor la toate nivelele unde e vorba de educația preuniversitară.
O reușită este întărirea relațiilor cu instituțiile decizionale: „Avem contact cu instituția prezidențială, cu premierul și cu miniștrii, suntem prezenți în Comisiile pentru învățământ din Camera Deputaților și din Senat”, a subliniat Robert Avram.
Robert dorește să se îndrepte după terminarea liceului spre sociologie, îl interesează mai ales proiectele pe sociologia educației.
Adunarea generală a CNE la Timișoara și găzduită de Universitatea de Vest în 5-7 ianuarie 2023, cu participarea a peste o sută de reprezentanți din toată țara, a ridicat problemele acute ale educației și a stabilit puncte de reper pentru viitor.
Principalele idei ale interviului
- CNE a transmis 80 de pagini de amendamente la Legea Educației, cu accent pe reprezentarea elevului în diferite structuri;
- Legea Educației ar trebui să rămână nemodificată cel puțin un ciclu de învățare pentru a se vedea rezultatele. Este necesar consensul politic larg;
- Din sistemul de educație lipsește echitatea;
- Elevii și profesorii nu sunt pregătiți să abordeze violența din școli;
- Politizarea trebuie să dispară din învățământ.
Europa Liberă: Aveți colegi pregătiți pentru a participa la alegerile din organizație? Trebuie să și vrei să intri în conducere, să îți asumi, nu doar să fii propus.
Robert Avram: Avem colegi pregătiți pentru toate funcțiile disponibile, mă bucur că sunt oameni competenți iar surpriza a fost că sunt candidați din clase mai mici, clasa a X-a.
Până acum majoritatea candidaților era din clasa a XI-a. Ceea ce e un plus. CNE este una din cele mai mari organizații de tineri din țară, cu aproximativ 60.000 membri în structuri de conducere la nivel de țară, la toate nivelele, județene și școlare.
Dorința de a contribui la respectarea drepturilor elevilor există din partea colegilor noștri, deși pandemia ne-a afectat și pe noi, ca organizație. E nevoie și de motivație și cred că aceasta ar veni și prin reforma sistemului național de învățământ. Noi avem de stabilit la adunarea generală și niște puncte de reper pentru viitor.
Europa Liberă: Care a fost problema cea mai acută discutată de voi în zilele adunării generale?
Robert Avram: Așteptăm noua lege. De ani de zile așteptăm reforma, cred că suntem la a opta amânare a legii. Inițial s-a promis când s-a lansat proiectul „România educată” în 2016, acum doi ani guvernul și-a acordat două luni pentru terminarea pachetului, apoi s-a tot amânat până pe 2023. Ultima promisiune era că vom vedea legea consolidată la sfârșitul vacanței de iarnă, ceea ce e foarte puțin probabil.
Așteptăm noua lege fiindcă problemele noastre sunt incluse acolo. Noi am trimis peste 80 de pagini de amendamente către Ministerul Educației la finalul perioadei de consultare publică.
Am avut și o dezbatere de patru ore la momentul respectiv cu ministrul Sorin Cîmpeanu la Râmnicu Vâlcea. Unele amendamente le-am agreat cu ministrul și am pus accent pe participarea elevului, să fim reprezentați la toate nivelele, fiindcă vrem ca elevul să fie reprezentat și ascultat.
Europa Liberă: Care sunt cerințele principale ale elevilor față de proiectul în discuție al Legii Educației?
Robert Avram: În primul rând echitatea. Nu există echitate în sistemul de învățământ, în forma legii ieșită în vară când era ministru Sorin Cîmpeanu.
Din păcate, se punea semnul egal între echitate și educație incluzivă, ceea ce e greșit din start. Educația incluzivă este un principiu care ar trebui să se regăsească la nivelul întregului sistem, pe când echitatea este o sumă a tuturor măsurilor care asigură acces egal la educație.
În forma de acum, legea educației are o viziune oarbă asupra excelenței, în condițiile în care România nu stă deloc bine în UE în privința accesului la educație, a abandonului școlar, a riscului de sărăcie.
Sunt probleme majore puse de noi pe tapet, după care ne-am uitat ce se face de fapt în clasă, la partea de curriculum: elevii nu-și pot decide singuri parcursul educațional. Actualul ministru, Ligia Deca, a promis că elevii vor putea să aleagă până la 30% din materii, ceea ce ar fi un progres. Acum îți poți alege cam 2-3 ore pe săptămână.
Europa Liberă: Nu există riscul ca elevii să aleagă materiile ușoare, eventual mai distractive?
Robert Avram: E vorba și de consiliere și de orientare în sistem, nu putem pune doar în cârca elevilor deciziile. Ei pot lua decizii proaste dacă nu sunt consiliați.
Nu cred că aici e problema, ci să putem aduce în școală oameni competenți care să le vorbească convingător elevilor despre disciplinele lor, fiindcă e firesc să îți alegi ce îți place. Fiecare profesor trebuie să lucreze puțin la felul cum își prezintă materia, cum să atragă elevii, cum să își dezvolte metodele de predare.
Europa Liberă: Un fel de marketing educațional?
Robert Avram: Nu neapărat, e vorba mai mult de adaptare la nevoile fiecărei școli și ale fiecărei clase, fiindcă clasele sunt diferite, elevii sunt diferiți, nu pot fi standardizați, deci există nevoi diverse pentru grupuri diverse.
Europa Liberă: Ai spus în cuvântul de deschidere că voi, Consiliul Național al Elevilor, nu sunteți o organizație numai pentru olimpici. Ce faceți pentru elevii din ultima bancă?
Robert Avram: În primul rând, noi îi implicăm pe toți, nu avem criterii de candidatură care să accepte doar colegii de nota 10. Ușa este deschisă pentru oricine.
Din ce în mai mult lucrăm pentru a-i atrage pe colegii care au ieșit mai puțin în evidență. Am început să lucrăm în mediul rural, vorbim cu elevii de acolo, aflăm care le sunt problemele și intervenim.
Europa Liberă: Ministrul Educației, Ligia Deca, enumera printre problemele majore din școli violența. Adaug la acest tablou fenomenul filmării agresiunilor și al distribuirii pe rețelele sociale. Ce puteți face voi?
Robert Avram: Evident că nu putem asista pasiv. Uneori intervine și frica, cei care asistă la o altercație nu știu ce ar putea face ei, cum să intervină. Se gândesc că dacă merg să cheme un profesor, vor fi considerați „pârâcioși”.
Mai mult, se tem că vor putea deveni ei ținta unor agresiuni. Teama se manifestă și în rândul profesorilor, unii vor să mușamalizeze incidentele sau episoadele de bullying de teama unor sancțiuni.
De aceea, trebuie lucrat la mentalul colectiv. Discuțiile despre pedepse avute pe elaborarea Statutului elevului au arătat că tratăm efectul, și nu cauza. Nu rezolvăm problema cu sancțiuni, ci prin prevenție.
Trebuie vorbit cu fiecare elev, de ce nu e voie să aibă obiecte interzise la școală, de ce sunt greșite ieșirile violente. S-a văzut că scăderea notei la purtare nu are efect, pentru că după sancțiune nu urmează nimic: nu este consiliat, nu participă la ședințe cu un psiholog, nu primește ajutor. Degeaba mutăm problema dintr-o parte în alta.
Europa Liberă: Ne imaginăm că turbulentul clasei în va asculta pe premiant, calificat de obicei ca „tocilarul” clasei , când îi spune că nu e bine ce face?
Robert Avram: De multe ori agresorii au în spatele lor un motiv sensibil. Sunt la rândul lor agresați acasă, la școală, în comunitate, acolo e problema. E nevoie ca profesorul să investigheze puțin când vede că un copil e abătut, că nu se simte bine, că atunci când vine pauza vrea să fie singur.
Atunci trebuie conlucrat cu consilierul școlar, cu Direcția de asistența socială, cu Protecția copilului, cu managementul școlii, cu Poliția de siguranță școlară, fiindcă acum s-a constituit în toate județele. Nu cred că e bine să catalogăm astfel de elevi, ci să le identificăm problemele și să îi ajutăm.
Europa Liberă: Crezi că profesorii sunt pregătiți să abordeze acest fel de probleme și crize în mod eficient?
Robert Avram: Din păcate nu sunt pregătiți, fiindcă subiectul violenței din școli e oarecum tabu în România. Vedem la știri situații, dar nu vorbim despre ele decât teoretic, nu racordat la realitate. Managementul emoțional, prevenirea și combaterea bullying-ului ar trebui să facă parte din formarea profesorului.
Europa Liberă: Sunt mai multe locuri vacante pentru consilierii școlari, spunea doamna ministru. Să vedem dacă vor fi ocupate...
Robert Avram: Locuri sunt, dar cred că e o problemă de salarizare și de relație cu conducerea școlilor. Ei nu sunt subordonați școlii, ci sunt plătiți de Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională.
De multe ori, salariile fiind mici, au normă în câte 3-4 școli și evident că nu pot acorda timp pentru toate problemele. Unele școli au un consilier școlar, dar prea mulți elevi. E bine că va crește numărul, dar trebuie să crească și salarizarea.
Europa Liberă: Poate fi lăudat un elev în fața clasei, însă nu și mustrat?
Robert Avram: Recunoașterea meritelor e oricând binevenită, dar nu ca festivism. Rezultatul bun nu-l iei pentru validarea în fața clasei, ci pentru dezvoltarea ta. Sancțiunea în fața clasei nu este în niciun fel justificată pentru că ea produce stigmatizare, discriminare, îl pune pe copil într-un context nefast, fiindcă cel care îl mustră se află într-o poziție de putere. Înjosirea în fața colegilor poate avea consecințe ulterioare în relația cu ei.
Europa Liberă: Cum privește CNE proiectul de țară „România educată”. E un succes, e un eșec?
Robert Avram: Noi am susținut proiectul încă de la început și am fost implicați în creionarea viziunii. Era oportunitatea perfectă pentru o reformă, însă a fost pasat la guvern, iar la guvern proiectului nu i se dă importanță. Până nu există un consens politic pe viziunea națională asupra educației nu se va ajunge nicăieri. Atunci da, proiectul va fi un eșec.
Spun consens politic fiindcă indiferent de forma care va ieși din parlament, legea trebuie să rămână nemodificată cel puțin un ciclu de învățare ca să vedem rezultatele.
Acum, în comisiile de învățământ din Camera Deputaților și din Senat intră săptămânal câte 3-4 modificări la Legea Educației. E clar că nu ai cum să funcționezi așa. Pentru asta e nevoie ca toate partidele, cele care sunt acum în Parlament și cele care vor fi să dea Ok pe forma finală a legii. Să fie o înțelegere națională, nu doar a coaliției de la guvernare.
Europa Liberă: Înțeleg că vei vota pentru prima oară în 2024. Crezi că vor merge colegii tăi la vot?
Robert Avram: Dacă se va discuta în școală despre asta, da, vor merge. Nu facem politică în școală, dar votul nu mi se pare că e o chestiune care trebuie evitată.
Când ai elevi majori în școală trebuie discutat deschis cu ei de ce trebuie să meargă la vot, despre importanța votului, nu despre cine trebuie votat. Dacă în școală elevii nu primesc informații corecte despre puterea pe care cetățeanul o are asupra reprezentanților săi, atunci nu vor înțelege niciodată. Iar lipsa de motivație se va transmite în viitor, pe termen lung, în detrimentul valorilor societății.
Europa Liberă: Nu se face politică în școli și în universități, dar conducătorii lor sunt desemnați politic și sunt adesea membri importanți ai partidelor. Nu e o contradicție aici?
Robert Avram: Discuția asta am mai avut-o de-a lungul timpului. Nu ai cum să interzici cuiva să fie membru al unui partid, dar ceea ce noi am propus în noua lege pentru domeniul preuniversitar, care e domeniul nostru de activitate, este ca directorii și inspectorii școlari generali să nu fie membri în structurile de conducere a partidelor la niciun nivel. În actuala lege scrie că nu pot fi președinți și vicepreședinți de filiale de partid.
Tinerii nu sunt ofertați politic, nu sunt reprezentați politic
Din punctul de vedere al CNE, politizarea din învățământ ar trebui să dispară. Noi am solicitat și am reușit după multe insistențe în 2021 să fim observatori în toate comisiile de concurs pentru funcția de director. Am avut observatori delegați, am monitorizat și ne-am asigurat că acolo unde există dubii, situațiile sunt discutate.
Am avut deci atribuții de watchdog, de prevenire a corupției în școală, iar acolo unde am văzut cazuri de „scăpare” a deciziei corecte din motive politice am criticat, am criticat politizarea și sperăm să intre în mentalul colectiv școala trebuie să fie separată de orice ingerință politică.
Când ai directori politici, relația lor cu managementul, cu primăria, cu inspectoratele care sunt extraordinar de politizate, unde nu s-au mai făcut concursuri de ani de zile și unde sunt detașați cu anii persoane care s-au perindat în funcții publice cu dependență politică, va fi una de subordonare oportunistă.
Europa Liberă: Fiindcă suntem la Timișoara, am un exemplu: ori de câte ori Sorin Grindeanu ajunge într-o funcție înaltă, viceprimar, ministru sau premier, cumnata lui ajunge inspector școlar general la Timiș. Crezi că tinerii pot lupta cu nepotismul adânc înrădăcinat în sistemul politic și transferat și în sistemul educațional?
Robert Avram: Noi am solicitat concursuri la inspectoratele școlare tocmai pentru a evita situații de felul acesta. Tinerii, viitori adulți, văd realitatea.
Concursurile pentru inspectorii școlari șefi au fost suspendate cu argumentul că urmează o nouă lege și va fi o reorganizare administrativă a inspectoratelor. Nu e un motiv suficient. Care ar fi problema să se organizeze concursuri?
Nu am reușit să-l convingem pe fostul ministru, Sorin Cîmpeanu. Părerea mea este că nu vom vedea o nouă lege în vigoare în 2023, ci cu puțin noroc în 2024, fiindcă nu e vorba doar de lege care poate fi votată în parlament în câteva zile, ci de sute de hotărâri de guvern, de ordine de ministru și alte documente subsecvente. Toate acestea trebuie comunicate pentru a fi înțelese și aplicate.
Europa Liberă: Te vezi în politică în viitor?
Robert Avram: Nu cred, mă îndoiesc. Modul în care se face politica actuală e un joc murdar. Cred, totuși, că implicarea politică a tinerilor ar fi o soluție.
Tinerii nu sunt ofertați politic, nu sunt reprezentați politic, vedem în structurile de conducere ale partidelor, vedem în parlament, în administrația publică foarte puțini tineri. Da, e necesară implicarea politică a tinerilor nu doar în organizații civile, ci și în politică.
Europa Liberă: Crezi că elevii de acum, tinerii din generația voastră vor să lupte pentru reforme sau să plece?
Robert Avram: Tinerii simt cum stau lucrurile și se simt dezamăgiți. Dar să știți că sunt din ce în ce mai mulți tineri care vor să plece în străinătate, să studieze și să se întoarcă pentru a produce o schimbare.
Cred că e bine să ne folosim de privilegiile pe care ni le dă Uniunea Europeană, să facem schimburi de experiență, însă cel mai important este să revii și să faci o schimbare în comunitatea ta.
