Andrei Gheorghiu este elev clasa a XII-a la Colegiul Virgil Madgearu din București. Foloșeste rețele sociale de la 8 ani și spune că navighează pe internet, în fiecare zi, cam patru-cinci ore.
De când e la liceu – spune adolescentul – folosește rețelele nu doar pentru socializare, ci și pentru a învăța lucruri noi.
„Depinde și cum le abordezi, și cu cine vorbești”, mărturisește Andrei.
„Când am început eu, la 8 ani și ceva, nu prea aveai ce să înveți. Acum poți să înveți să faci un business, de exemplu.”
Tânărul a fost avertizat de mic de părinți despre pericolele de pe rețelele sociale; nu a avut, spune el, nicio experiență nefericită.
„Am văzut multe lucruri rele, dar am putut să le filtrez, să iau ce e bun. Folosesc mai mult TikTok-ul, prin care îmi promovez afacerea cu adidașii pictați”, spune Andrei.
Un alt elev, Vlad Șerban, elev și el în clasa a XII-a la Colegiul Virgil Madgearu din Capitală, spune că petrece, în medie, patru ore pe zi pe social media, cu scopul să se informeze.
„Mai și vorbesc cu unii și alții pe TikTok, mai și socializez. Acum, cu AI, e foarte util, că ne dă mai multe informații decât la școală”, spune Vlad.
Cei doi elevi nu sunt de acord cu interzicerea totală a accesului la rețelele sociale a copiilor sub 16 ani, așa cum se discută în alte țări. Recunosc, însă, că adolescenții nu ar trebui să aibă acces la anumite subiecte sau discuții care au loc în social media.
Discuția privind interzicerea accesului copiilor români la social media a fost deschisă zilele trecute la cel mai înalt nivel, la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă – secretarul de stat în MAI Raed Arafat – s-a întrebat pe Facebook dacă nu ar fi cazul ca România să se alăture statelor care discută despre acest subiect.
„Copilăria şi adolescenţa nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”, a spus Arafat.
Șeful DSU a argumentat că, aşa cum nu permitem copiilor şi adolescenţilor accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulţilor, așa „trebuie să avem onestitatea să recunoaştem un adevăr incomod, acela că reţelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii şi adolescenţi”.
La câteva ore după postarea lui Arafat, șeful acestuia, Cătălin Predoiu (ministrul de Interne) l-a contrazis, tot pe Facebook.
„Problema nu e existenţa platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregăteşte pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili”, a spus Predoiu.
„De principiu, nu sunt pentru interdicţii. Chiar şi în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conţinut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent”, a scris Predoiu.
Ce spun parlamentarii despre adoptarea unei legi
Pentru a fi interzis accesul minorilor mai mici de 16 ani la social media e nevoie de o lege.
Europa Liberă a întrebat parlamentari de la toate partidele politice dacă ar susține un astfel de act normativ.
Mihai Ghigiu, deputat PSD și șeful Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaților, nu e de acord cu interzicerea totală, ci doar cu limitarea accesului la social media pentru copii și adolescenți.
„Vreau o discuție mai largă pe aceasta temă și să avem o coerență de măsuri. Doar adoptarea unei singure legi nu rezolvă problema”, spune Ghigiu.
Deputatul PSD susține că „realitatea ne arată că avem nevoie de măsuri”, mai ales că violența și adicțiile în rândul tinerilor au crescut.
„Cred că este important să avem o dezbatere reală cu toți factorii interesați: părinți, elevi/studenți, tineri, companii, ONG-uri și instituțiile publice responsabile”, a mai spus Ghigiu.
Senatorul USR, Ștefan Pălărie, membru al Comisiei de învățământ din Senat, spune că este de acord cu o astfel de interdicție.
„Avem discuții fierbinți pe această temă. Eu aș susține o astfel de lege, inspirat de exemplul dat de Australia”, spune Pălărie.
Senatorul crede că e prea devreme pentru ca partidele politice să aibă un consens pe această temă, „dar el poate fi construit în perioada următoare”.
În prezent, în Parlamentul României există și alte inițiative legislative privind limitarea accesului adolescenților la social media.
Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, de pildă, a inițiat anul trecut o lege a majoratului digital, adică minorii sub 16 ani să aibă acces la social media numai cu acordul părinților.
„Legea mea oferă instrumente reale de control pentru părinți”, a spus Nicoleta Pauliuc. „Nu susțin interzicerea.”
Senatoarea partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor, Niculina Stelea, a depus și ea, anul trecut, un proiect de lege privind siguranța minorilor pe internet.
E vorba de o inițiativă prin care vrea restricționarea accesului minorilor din România la conținutul pornografic disponibil online.
Senatoarea spune pentru Europa Liberă că, în privința rețelelor sociale, responsabilitatea aparține mai degrabă familiei, nu statului.
„Soluția nu este interzicerea, ci dezvoltarea unor instrumente prin care părinții să își poată da acordul real și informat privind accesul copiilor lor. Decizia trebuie să rămână în familie, nu în birourile unor funcționari sau comisari europeni”, spune Niculina Stelea.
„Se invocă frecvent «interzicerea accesului minorilor la conținut ilegal», ca și cum ar fi o măsură simplă și inofensivă. În realitate, o astfel de interdicție nu poate fi aplicată fără a controla accesul tuturor cetățenilor. Pentru a verifica vârsta unui minor online, statul ar fi obligat să introducă identificarea fiecărui utilizator prin acte, ID-uri digitale sau baze de date centralizate.”
Dezbaterile despre interzicerea accesului la social media au loc și în rândul ONG-urilor. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) derulează din 2017 un program de educație media pentru școlile din România.
Până acum, peste 300.000 de elevi și 1.200 de profesori au învățat noțiuni de educație media și cum să se protejeze pe internet.
CJI susține că dezvoltarea gândirii critice este o soluție mai bună pentru elevi decât interzicerea.
„Cenzura nu a fost dovedită ca fiind eficientă în rezolvarea problemelor niciunei societăți. Prin simpla interzicere a platformelor, legislația nu reușește să abordeze elementele de design dăunătoare care stau la baza acestora”, susține CJI într-o poziție publică.
Un sondaj realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent arată că majoritatea elevilor din clasele a III-a și a IV-a folosesc YouTube (79,7%) și WhatsApp (78,9 %).
Un studiu din 2024 al organizației Salvați Copiii arată că aproape jumătate dintre copiii români (48,3%) petrec peste șase ore pe zi în mediul digital. Cel mai mult timp – pe rețelele sociale. Vârsta copiilor români care folosesc rețelele sociale a scăzut constant în ultimii ani. În 2025, vârsta minimă la care copiii au început să folosească rețele de socializare a fost de 5 ani. În 2019, era de 9 ani.
Spania și Portugalia au anunțat măsuri pentru protecția copiilor
După ce Australia a interzis accesul la social media, multe alte țări au luat în discuție această măsură.
Luni, Portugalia a anunțat că ar putea interzice reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani. Mai mulți parlamentari au înaintat un proiect de lege care prevede ca adolescenţii cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani să nu poată folosi reţelele sociale decât cu consimţământul părinţilor. Aceste platforme ar urma să fie obligate să introducă un sistem de verificare a vârstei compatibil cu softurile utilizate de administraţia portugheză.
Totodată, Spania a anunțat marți că accesul minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare va fi interzis, iar platformele vor fi obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei, transmite Reuters. Anunțul a fost făcut de premierul Pedro Sanchez.
De ce poate dauna copiilor accesul la rețelele sociale
În motivarea deciziei sale de a interzice minorilor de până la 16 ani accesul la social media, Australia a avut mai multe argumente – bazate pe studii – care arătau că petrecerea unui timp îndelungat pe rețelele dăunează sănătății mintale a copiilor.
Comisia australiană pentru drepturile omului a sugerat anul trecut că restricționarea accesului la social media asigură un somn mai sănătos, performanțe academice mai bune și protejează copiii de exploatarea datelor de către companiile de tehnologie.
În plus, previne dependența de internet, pentru că platformele sociale au algoritmi concepuți pentru a menține utilizatorii implicați.
Europa Liberă a vorbit – pentru campania „Dependențe” – cu mai mulți specialiști despre dependența de tehnologie.
Pshihogul Mihai Păun spunea care soluțiile pe care părinții le au la îndemână astfel încât rețeaua de socializare să nu fie singurul instrument de validare al copilului.
„Noi, când vorbim de dependențe de ecrane, ne raportăm la copii. Dar copilul, când se naște, se naște cu zero «achiziții». În perioada 0-3 ani împrumută mult din comportamentul adultului(...) Trebuie să ținem cont de ce s-a întâmplat cu copilul de la 0 la perioada preadolescenței sau adolescenței. Ce comportamente a dobândit? Cum m-am comportat eu ca și părinte în relația cu copilul.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
