În Germania, ministrul de interne, Horst Seehofer, a respins acuzațiile spunând că astfel de situații nu pot fi gestionate centralizat.
Aflat în Bad Neuenahr-Ahrweiler, Seehofer a spus că reconstrucția după inundațiile din 16 iulie va costa miliarde de euro, pe lângă milioanele de euro necesare asistenței de urgență.
Oamenii au fost surprinși de violența revărsărilor de râuri, a acuzat opoziția din Germania și mărturiile publicate de unii locuitori sau de familiile acestora. În replică, Seehofer a amintit că Serviciul de Meteorologie al Germaniei (DWD) a transmis avertismente celor 16 landuri, care au ajuns de acolo la districte și comunități. „Ar fi complet de neconceput ca o astfel de catastrofă să fie gestionată central, dintr-un singur loc. E nevoie de expertiză locală”, a spus acesta.
Un comunicat din 16 iunie al Programului Uniunii Europene Copernicus, care oferă servicii de informații bazate pe observarea Pământului prin satelit, arată că în perioada 10 – 14 iulie, Sistemul European de Avertizare în caz de Inundații (EFAS) a transmis 25 de notificări autorităților regionale din zona bazinelor Rin (Germania) și Meuse (Belgia).
La rândul lui, șeful Agenție de management al dezastrelor din Germania, Armin Schuster, a declarat pentru Reuters că instituția s-a a trimis nu mai puțin de 150 de avertismente autorităților locale.
Ce a știut populația
Potrivit CNN, autoritățile locale din zona inundată de râul Ahr (una dintre cele mai afectate) spun că au transmis avertizări populației, dar mulți locuitori nu le-au luat în serios pentru că nu se așteptau la un asemenea nivel al dezastrului.
„Poate unii și-au făcut provizii și au încercat să își pună bunurile de valoare la adăpost, în timp ce alții au crezut că vor fi în siguranță dacă merg la etaj și au sfârșit prin a fi evacuați cu elicopterele”, scrie CNN într-o analiză în care îl citează pe cercetătorul în hidrometeorologie Jeff Da Costa de la Universitatea Reading, Marea Britanie. Acesta spune că dacă primarul și administrația locală din Schuld ar fi avut un plan, comunicat în mod clar fiecărei gospodării, firmelor și instituțiilor, astfel încât toată lumea să știe ce să facă în funcție de diferite scenarii, poate ar fi murit mai puțini oameni.
Și profesorul Hannah Cloke, hidrolog care a contribuit la sistemul european de avertizare pentru inundații a declarat, pentru Politico, că urmările inundațiilor reprezintă „un eșec major al sistemului”. „M-aș fi așteptat ca oamenii să fie evacuați, nu te aștepți la un număr atât de mare de morți în 2021”, a spus aceasta.
În Belgia, unde au murit cel puțin 31 de oameni, iar marți este zi de doliu național, autoritățile locale spun că nu aveau cum să fie mai eficiente. Primarul din Chaudfontaine, Daniel Bacquelaine, a explicat potrivit RTBF, că a primit inițial o alertă „portocalie". Dacă aceasta ar fi fost „roșie” din timp, poate ar fi putut reacționa mai bine. În plus, pentru că nu exista un precedent în care apele să fi ajuns la un nivel similar, nu erau disponibile suficiente materiale, precum bărcile, care au trebuit împrumutate din sectorul privat.
Potrivit CNN, situația a fost cu totul diferită în Olanda, unde nu s-a înregistrat niciun mort. Olanda are o experiență îndelungată în privința gestionării inundațiilor și ar putea fi un bun exemplu pentru alte țări, spun jurnaliștii CNN.
RO – ALERT
În România, dincolo de avertismentele transmise de meteorologi și hidrologi, există sistemul RO-ALERT, cel care e destinat avertizării directe a populației, prin intermediul telefoanelor mobile. Mesaje RO-ALERT au fost transmise recent în situații grave, inclusiv în cazuri în care urși erau văzuți în localități sau în cazul exploziei de la Petromidia, unde însă, spun martorii, alerta a venit la circa 30 de minute după explozie.
Astfel de alerte au fost date în trecut și pentru avertismente de vreme rea, dar după cum a spus pentru Europa Liberă Laura Elena Stroia, din Cluj-Napoca, nu și în cazul furtunii cu grindină de duminică seara. „Ce m-a indignat pe mine a fost faptul că nu s-a folosit sistemul RO-ALERT. Cum le-a fost celor pe care i-a prins pe stradă? Nu am primit nimic de la RO-ALERT. Chiar am întrebat mai mulți prieteni și nu a primit nimeni”.
Sistemul este gestionat de prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care publică pe pagina sa o serie de ghiduri pentru protejarea în situații extreme, cum ar fi furtuna sau inundațiile. Una dintre recomandările generale pentru populație este să evite construirea caselor în zone inundabile.
Potrivit climatologului Roxana Bojariu, dacă pe termen scurt protecția poate veni doar din funcționarea foarte bună a sistemelor de alertă în paralel cu educarea populației astfel încât aceasta să se obișnuiască să reacționeze rapid la avertizări, pe termen lung, „comunitățile vor trebui să își modifice felul în care proiectează așezările, localitățile trebuie mult mai atent dezvoltate, așa încât să lase râurilor spațiul natural”.
În România este în vigoare, marți, un cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată și ploi abundente. Și Administrația de hidrologie a emis un cod portocaliu de inundații valabil până marți și unul galben valabil până miercuri în numeroase județe din țară.
Codul portocaliu vizează râuri din județele Maramureș, Bistrița Năsăud, Cluj, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Arad, Hunedoara, Harghita, Mureş, Alba, Sibiu, Timiş, Caraş Severin, Gorj, Mehedinţi, Covasna, Brașov, Vâlcea, Argeş, Dâmbovița, Prahova, Ilfov, Ialomița, Buzău, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Iaşi, Vaslui, Galaţi și Botoșani.
Marți dimineață a fost din nou inundată localitatea Ocoliș din Alba, afectată și săptămâna trecută, iar autoritățile din Prahova au anunțat inundații petrecute în Sinaia, Azuga și Bușteni. Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), au fost inundații și în Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Prahova, Timiş și Neamţ. În Neamț, localitatea Durău a fost una dintre cele mai afectate.
