Unii și-au pierdut un membru sau viața, alții și-au pierdut libertatea. Dar nu în puține cazuri, soldații ruși sub contract și familiile lor nu au primit niciunul dintre beneficiile promise de stat pentru că s-au înrolat și au luptat în Ucraina - nu au primit nicio primă de luptă, condamnările nu le-au fost grațiate, nu au primit compensații pentru rănire sau deces. De fapt, nu au niciun document care să dovedească faptul că au luptat vreodată, a constatat secția de investigații rusă a RFE/RL, Systema.
Constatările se bazează pe dovezi care includ conversații pe care Systema și Current Time le-au purtat cu actuali sau foști soldați și cu rudele acestora.
Sutele de mii de persoane care au semnat acorduri cu ministerul rus al Apărării pentru a lupta în Ucraina joacă un rol crucial în eforturile Kremlinului de a menține forța de război fără a recurge la o mobilizare în masă precum cea ordonată de președintele Vladimir Putin în septembrie 2022.
Acea mobilizare „parțială” s-a dovedit extrem de nepopulară. Mulți tineri ruși au fugit din țară, iar analiștii spun că Putin este deosebit de precaut în privința unei astfel de mișcări înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2024.
Dar guvernul rus susține că numărul persoanelor dispuse să semneze pentru a lupta în Ucraina ar fi crescut, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, atribuie această tendință „condițiilor foarte, foarte atractive” ale contractelor.
Recruții mobilizați și voluntarii care semnează contracte pe termen scurt cu Ministerul Apărării pentru a lupta în Ucraina ar trebui să primească același salariu și beneficii ca și personalul profesionist al serviciilor armate care a semnat contracte. Salariul este de minimum 195 de mii de ruble (2115 dolari) pe lună - de aproape trei ori mai mare decât salariul mediu lunar.
Pe lângă plăți, grupul de mercenari Wagner promitea prizonierilor și grațieri - aproximativ 32 de mii de condamnați ar fi beneficiat de clemența prezidențială până în luna iunie, potrivit fostului șef al mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin. După ce grupul Wagner și-a întrerupt programul de recrutare în închisori, în februarie, se pare că oficialii Ministerului Apărării au continuat să caute deținuți dispuși să semneze contracte pe termen scurt.
Cu toate acestea, rudele celor care au semnat contracte pentru a lupta în Ucraina se plâng frecvent pe chat-urile online și în fața reprezentanților lor legislativi că plățile și grațierile promise nu au venit niciodată.
Nu este clar cât de răspândite sunt aceste promisiuni încălcate și nici Ministerul rus al Apărării și nici biroul comisarului rus pentru drepturile omului nu au răspuns la întrebările RFE/RL.
Plângerile înregistrate de Systema arată că problema persistă.
„S-a întâmplat să fac o greșeală”
Pentru un bărbat de 52 de ani cu un cazier de infracțiuni minore, șansa de a scurta o pedeapsă cu închisoarea pentru furt și lovire poate că a părut prea bună pentru a fi ratată. Dar Iuri Motornîi, de origine din Krasnodar, o regiune din sudul Rusiei, nu a primit niciodată o grațiere.
Rănit la scurt timp după ce a fost trimis pe front, în primăvara anului trecut, el a murit în septembrie, într-un spital din Crimeea ocupată de Rusia.
Văduva sa, Anna Motornaia, susține că nu i-a spus nimeni unde a fost trimis atunci când a fost rănit și că nu i s-a permis să îl vadă în spital când a aflat, o lună mai târziu, de internarea lui. După moarte, spune ea, nu a primit niciun document care să confirme că a luptat în Ucraina, nicio plată de luptă și niciun fel de compensație.
„Nici măcar nu știu în ce unitate a servit sau numărul contractului său”, a spus Motornaia.
„Nu se afla pe statul de plată al Ministerului Apărării, iar procuratura militară nu mi-a spus nimic până acum”.
Ministerul Apărării a propus legalizarea recrutării prizonierilor pentru serviciul militar - o practică pe care Olga Romanova, șefa organizației pentru drepturile prizonierilor „Rusia din spatele gratiilor”, a comparat-o cu „un joc de ruletă rusească cu cea mai mare miză”.
Soldații care supraviețuiesc se luptă uneori să primească beneficii.
Dmitri Iefimov mai avea șase ani de executat din pedeapsa pentru o acuzație de trafic de droguri când a semnat un contract cu armata rusă - în luna mai - și a fost eliberat din închisoarea din regiunea Perm. Chiar înainte de a fi trimis pe front, mâna stângă i-a fost spulberată de o încărcătură de TNT în timpul unui antrenament, spune el. Fața, de asemenea, i-a fost afectată de explozie.
În septembrie, Iefimov se afla într-un spital din Crimeea și aștepta încă documentele care i-ar da dreptul la compensații pentru timpul petrecut la antrenament.
Comandanții săi nu îi răspund la întrebări, iar procuratura militară abia a început să se ocupe de cazul său, a declarat el pentru Systema.
„Știam ce fac. Este totul sau nimic. Pur și simplu s-a întâmplat să fac o greșeală”, a spus Iefimov. „Nu am vrut să ies din închisoare la vârsta de 30 de ani, așa cum urma să se întâmple. Fără o familie, un apartament, o mașină. Și cu o astfel de condamnare atârnând deasupra capului meu."
Tratament „mai rău decât pentru prizonierii de război ucraineni”
În decembrie 2022, după ce a luptat pe front cinci luni fără permisie sau fără prima de luptă promisă, voluntarul Nikolai Troșin, în vârstă de 45 de ani, și-a exercitat dreptul de a nu-și prelungi contractul cu Ministerul rus al Apărării.
Răspunsul a fost brutal, a declarat soția sa, Oksana Troșina. Soțul ei, spune Oksana, a fost băgat „la zarcă” - un subsol imund unde soldații sunt uneori închiși fără mâncare, apă sau tratament medical ca măsură disciplinară.
Elena Popova, activistă pentru drepturile soldaților, a declarat pentru serviciul rusesc al RFE/RL că ofițerii folosesc această măsură „de-a dreptul medievală” pentru „a-i forța pe recruți să plece din nou pe front”.
În cazul lui Troșin, nu a fost nevoie - ministerul Apărării i-a reînnoit automat contractul, în ciuda cererii sale scrise de eliberare din funcție, a declarat soția sa.
Troșina spune că, după ce s-a plâns la procuratura militară și la Comisariatul pentru Drepturile Omului cu privire la tratamentul aplicat soțului său, a primit e-mailuri de la ofițeri din unitatea sa în care Troșin era numit „laș” și „alcoolic”. Ea a susținut că ofițerii comandanți ai soțului ei l-au bătut și i-au smuls însemnele militare.
„Tratamentul este mai rău decât pentru prizonierii de război ucraineni”, afirmă Oksana Troșina. „Și nu este singurul care se află în această situație”.
Ea mai spune că soțul ei încă nu a primit concediu și nici nu a primit vreo plată în afară de salariul lunar de 28 411 ruble (308 dolari). Salariul minim lunar oficial al Rusiei este de 16 242 de ruble.
Soția sergentului Serghei Prokudin, în vârstă de 37 de ani, evocă o experiență similară. Soțul ei a semnat un contract în septembrie 2022 „din patriotism - nu pentru bani”, dar, după ce a fost rănit de două ori, a refuzat să se întoarcă pe front pentru perioada rămasă din contract.
„L-au ținut timp de 11 zile într-un subsol pentru asta, dar el nu vrea să se întoarcă”, a spus Anastasia Prokudina.
Și în cazul lui Prokudin contractul a fost prelungit automat, fără ca acesta să primească vreo primă de luptă, afirmă Anastasia Prokudina.
După mai multe încercări, Anastasia, care era însărcinată cu cel de-al patrulea copil al cuplului când a vorbit cu reporterii de la Systema/Current Time, a declarat că a reușit să obțină primele de luptă neplătite ale soțului ei prin intermediul procuraturii militare.
Dar el a rămas în Ucraina și nu se știe când și dacă se va mai întoarce.
Documente respinse
De teama represaliilor, familiile soldaților mobilizați se destăinuie jurnaliștilor mai rar decât familiile voluntarilor sau ale foștilor deținuți. Cu toate acestea, și rudele celor mobilizați descriu probleme similare - în cel puțin două cazuri relatate pentru Systema, persoanele trimise în luptă nu au primit nicio primă de luptă.
Începând cu luna august, Comisia pentru apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a primit 829 de plângeri privind neplata soldaților mobilizați din noiembrie 2022, relatează ziarul oficial guvernamental Rossiiskaia Gazeta, citându-l pe Dmitri Kuznețov, membru al comisiei.
Într-un caz relatat pentru RFE/RL, soldatul, care a fost rănit, nu are actele necesare pentru ca familia sa să primească despăgubiri.
Această situație se răsfrânge și asupra unora dintre soldații recrutați de Redut, o așa-zisă companie militară privată despre care Systema și Scheme, secția de investigații ucraineană a RFE/RL, au descoperit că este, de fapt, un sistem de recrutare coordonat și finanțat de armata rusă și de agenția sa de informații, cunoscută sub numele de GRU.
Putin i-a acordat post-mortem Ordinul pentru curaj lui Aleksandr Kopîlțov, lunetistul recrutat de Redut, în noiembrie 2022, dar Ministerul Apărării și procurorii militari refuză în continuare să emită vreun document care să ateste că acesta ar fi luptat în Ucraina, spun rudele sale.
Bâlbe birocratice
Este aproape imposibil să afli câți militari nu și-au primit banii promiși de Ministerul Apărării. Plângerile se adresează procuraturii militare, care nu publică informații despre numărul de procese conexe.
„Plățile au loc după ce se procesează actele, iar armata a avut întotdeauna probleme cu acest lucru”, spune Serghei Krivenko, directorul grupului de advocacy Cetățean.Armată.Lege, cu sediul la Moscova. Faptul că comandanții unităților se află acum într-o zonă de luptă „nu face decât să complice și mai mult problemele birocratice”, a adăugat el.
Un alt avocat care lucrează la astfel de cazuri a fost de acord că comandanții nu au întotdeauna timp să introducă date despre subordonații lor în baza de date Alushta a Ministerului Apărării privind organigrama personalului.
Aceste piedici birocratice fac ca militarii ruși să rămână „foarte des” fără banii care li se cuvin, iar răniții - fără documente care să confirme că au fost răniți în timpul luptei, a adăugat avocatul, care a solicitat să rămână anonim din cauza caracterului sensibil al subiectului și represaliilor.
Același lucru se extinde și la despăgubirile pentru familiile soldaților voluntari uciși în luptă, a adăugat el. „Acest lucru nu a fost prevăzut în lege. Și nici acest lucru nu se regăsește în contracte; este valabil și pentru calendarul grațierilor.”
Comisarul pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, a declarat la sfârșitul lunii octombrie că a primit 5.746 de plângeri de la rușii care luptă în Ucraina, dar nu este clar câte dintre aceste comunicări au legătură cu plățile sau grațierile.
