Linkuri accesibilitate

Cine face listele de invitați la Palatul Victoria și cum se decid onorurile la Cotroceni


Întâlnirea din 12 septembrie 2022 a premierului Nicolae Ciucă pe tema editurilor și a cărților pentru elevi a reunit un grup eterogen, incluzând foști informatori ai Securității, susținători ai propagandei antioccidentale etc.

Întâlnirile de grup oficiale de la Guvern sau decorările făcute de președinte au stârnit adesea consternare în societatea civilă. Presa a semnalat personaje și organizații dubioase chemate la consultări la Palatul Victoria. Europa Liberă s-a interesat care este circuitul acestor invitații.

Premierul Ciucă s-a întâlnit zilele trecute cu un grup de editori, bibliotecari, academicieni, autori de cărți pentru a discuta despre un proiect editorial. Presa a observat în grupul de invitați mai multe persoane controversate: un colaborator al Securității („turnător” cum sunt cunoscuți cei care dădeau poliției politice a lui Nicolae Ceaușescu informații care au distrus nu o dată vieți nevinovate) sau promotori ai propagandei conspiraționiste a Kremlinului.

Recent, președintele Iohannis a decorat un politician cu biografie îndoielnică de la Chișinău, stârnind indignare dincolo și dincoace de Prut. Nu este prima dată. Lista (*o puteți citi la finalul articolului) persoanelor decorate care au fost condamnate sau au făcut poliție politică este una generoasă.

Cine decide listele de invitați, care sunt procedurile și criteriile oficiale, cum decide președintele statului cui oferă decorații și onoruri, sunt întrebări care așteaptă lămuriri.

Premierul știe?

Întâlnirea din 12 septembrie a premierului Nicolae Ciucă pentru consultări pentru proiectul „O carte pe an pentru fiecare elev” a atras atenția presei prin caracterul eterogen al grupului. G4 Media a observat prezența unui turnător la Securitate dovedit de CNSAS în persoana lui Victor Neumann, fost director al Muzeului Național de Artă Timișoara, precum și a sociologului Dan Dungaciu, a fostului procuror Marian Nazat, azi avocat, promotori ai unor idei conspiraționiste legate de războiul din Ucraina.

Nazat comenta moartea Dariei Dughina, scriind în apărarea tatălui ei, a cărui ideologie violent antioccidentală și belicoasă o reproduce pe blogul său. „Până unde un mânuitor de concepte are voie să ajungă în lucrările și discursurile lui teoretice”, se întreabă retoric Nazat considerând că a sosit „amurgul libertății de expresie”.

Întâlnirea de la Guvern s-a desfășurat în prezența ministrului Educației și a consilierilor premierului.
Întâlnirea de la Guvern s-a desfășurat în prezența ministrului Educației și a consilierilor premierului.

Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, este apropiat de grupul din jurul postului de radio Gold FM, care avansează frecvent conspirații și dezinformări favorabile Rusiei putiniste pentru care postul a fost amendat repetat de CNA. Multe din predicțiile sale au fost eronate iar comentariile au fost lipsite de o expertiză clară.

Informator cu spor

Dezvăluirile privind biografia secretă a lui Victor Neumann au pornit de la o confirmare oficială obținută de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) de Alexandru Rădulescu. Acesta ceruse să i se dezvăluie identitatea persoanei care l-a turnat sub pseudonimul „Hodoș”.

În adresa nr.2825/16/2018 a CNSAS răspunde că „pe baza documentelor din arhiva proprie a stabilit că numele conspirativ Hodoș a fost asociat în actele Securității cu domnul Neuman Victor, născut în 28.10.1953 în Lugoj”. Totodată presa locală a cerut explicații pentru absența declarației de colaborare/necolaborare cu Securitatea din documentele legale ale fostului director de muzeu.

Fragment din documentul CNSAS care confirmă identitatea persoanei cu numele conspirativ „Hodoș”: Neuman Victor
Fragment din documentul CNSAS care confirmă identitatea persoanei cu numele conspirativ „Hodoș”: Neuman Victor

Deși dosarul nr.8262/2/2021 se află pe rolul Curții de Apel București cu termen în 21 octombrie, se știe că în Consiliul CNSAS votul a fost unanim. Victor Neumann a avut o prolifică activitate de informator al Securității în perioada cercetată de CNSAS, 1977-1990. Pe surse, presa a aflat că informatorul a folosit cinci nume conspirative – Hodoș Polixenianul, Hodoș Polixenie, Hodoș/Hodos, Robert și Nedelcu.

Într-o fișă a Securității apare motivația încrederii acordate de ofițerii Securității din Timiș informatorului Neumann Victor Andrei Marius și a transferului său pentru a aduce informații din străinătate. El livrase deja 52 de informații utilizate operațional de Securitate.

Neumann l-a turnat sistematic pe istoricul Florin Medeleț, director al Muzeului Banatului, până când acesta a fost înlăturat de la conducerea muzeului.

Deși invocă în apărarea sa originea sa evreiască, Victor Neumann nu a ezitat să aducă informații Securității din comunitatea evreiască locală, unde a lucrat o vreme, sau de la Seminarul rabinic din Budapesta.

Captură de pe site-ul Curții de Apel București
Captură de pe site-ul Curții de Apel București

Notele incluse în dosarul CNSAS subliniază clar care era misiunea de „cercetare” sub care se prezenta în străinătate. În 1987 se deplasa „la manifestări ştiinţifice pe teme de istorie în Iugoslavia şi cercetări de arhivă în R.P. Ungară, cu sarcini contrainformative, sarcini de influenţare pozitivă, de aducere a unor dovezi istoriografice în ţară”. Sunt vizați, conform notelor analizate de CNSAS, Fundaţia Friedrich Ebert, redacții ale unor publicații din RFG, scriitorii Andrei Ujică, Virgil Tănase și Paul Goma, arhive din Ungaria și Austria.

Întrebat de jurnaliști, Victor Neumann s-a considerat o victimă, a amenințat cu justiția și a invocat faptul că „nu a făcut poliție politică”, aceasta fiind probabil strategia sa de apărare în instanță.

Circuitul listelor de invitați la guvern

În așteptarea unui răspuns oficial de la Cabinetul Primului Ministru, Europa Liberă a stat de vorbă cu parlamentari și cu participanți la întâlnirea din 12 septembrie.

Deputatul Marilen Pirtea, consilier onorific al premierului Ciucă pe educație universitară europeană, ne-a explicat că, de regulă, întâlnirile propuse de diverse grupuri care solicită întâlniri la Palatul Victoria presupun o listă de invitați potențiali înaintată Cancelariei Primului Ministru. Cancelaria analizează listele și le filtrează, fie ca număr, fie după alte criterii.

Listele sunt văzute de consilierii avizați în tematica întâlnirii, care îl pun în temă, sintetic, pe premier. Astfel de întâlniri pot fi inițiate de grupuri diverse ca sindicate, bresle profesionale, organizații civice etc., dar și de miniștri, parlamentari, autorități ale statului.

Când consultările sunt cerute de ministere sau de premier, listele se întocmesc cu ajutorul consilierilor și se aprobă de cabinete. Presupusele „filtre” sunt de cele mai multe ori rare. Predomină criteriile de apartenență politică sau diversele loialități și interese de grup.

De la întâlnirile organizate în trecut de Ministerul Educației nu lipsea CNMR, condusă de Alexandru Cumpănașu.
De la întâlnirile organizate în trecut de Ministerul Educației nu lipsea CNMR, condusă de Alexandru Cumpănașu.

Pe vremea ministrului educației Valentin Popa, Alexandru Cumpănașu, persoană fără studii superioare, era nelipsit de la consultări. De altfel, organizația condusă de el, Coaliția Națională pentru Modernizarea României, alimentată permanent din bani publici, îl avea ca vicepreședinte pe Sorin Câmpeanu, actualul ministru al Educației.

Întâlnirea din 12 septembrie a fost inițiativa unui membru al Asociației Editorilor din România (AER), Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO. Situația editurilor din România este disperată, în condițiile unui consum de carte scăzut și a achiziției în biblioteci între 10-15% din cât ar trebui.

Enculescu și-a asumat alcătuirea listei în care a inclus reprezentanți ai AER, ai bibliotecilor și diverse personalități, preponderent autori ai Editurii RAO, printre care și Victor Neumann, Dan Dungaciu, Marian Nazat, Răzvan Teodorescu, Horațiu Mălăiele ș.a. Lista a fost acceptată ca atare.

Ovidiu Enculescu a susținut, în dialogul cu Europa Liberă, că nu e interesat de profilul „politic” al autorilor săi și nu vede ca o problemă participarea unor personaje controversate la întâlniri la nivel înalt:

„Chiar criminali odioși de-ar fi, dacă sunt cititori și iubitori de carte pot participa”, a subliniat directorul RAO.

Chiar criminali odioși de-ar fi, dacă sunt cititori și iubitori de carte pot participa. Ovidiu Enculescu, RAO

Mai important este subiectul întâlnirii care devine o problemă a întregii societăți. AER a mai avut întâlniri pentru a cere sprijin cu premieri ca Radu Vasile, Mihai Tudose, Florin Cîțu. „Dacă se rezolvau atunci problemele, nu am mai fi cerut acum o întâlnire cu dl. Ciucă”, ne-a declarat Ovidiu Enculescu, adăugând că rămâne optimist.

Dan Croitoru, directorul Editurii Polirom, consideră că orice ajutor pentru edituri e binevenit. Totuși, proiectul „O carte pe an pentru fiecare elev” nu este cea mai eficientă cale de sprijin. Legea tichetelor de lectură aflată în parlament trebuie accelerată și, pe cât posibil, trebuie reintrodus ajutorul în valoare de 100 euro pentru cărțile profesorilor.

La sfârșitul discuției, premierul a declarat că a fost „o întâlnire foarte bună” și a promis că „guvernul va susține propunerea Asociației Editorilor de promovare a cărților autorilor români și a scrierilor în limba română, cu precădere către elevi, prin alocarea unui buget dedicat pentru achiziția acestor cărți de către bibliotecile publice”.

Onoruri fără criterii clare

Într-un grup de președinți ai Curților de Conturi europene decorați cu Ordinul Național „Steaua României”, cea mai înaltă distincție a statului, Klaus Iohannis l-a inclus și pe Marian Lupu, președintele Curții de Conturi din Republica Moldova.

Evenimentul a provocat reacții severe la Chișinău. Dorin Chirtoacă, fost primar al Chișinăului, membru al Partidului Liberal Moldova, a anunțat că va renunța în semn de protest la aceeași decorație primită în 2014: „Voi publica o scrisoare prin care voi explica motivele acestui gest și o voi depune, zilele viitoare, împreună cu decorația, la Ambasada României din Chișinău…”, a comunicat fostul primar.

„Klaus Iohannis, ați călcat în picioare lupta pentru românism și jertfa a generații de patrioți ai neamului românesc. I-ați insultat pe toți cei care simt românește în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Ați scuipat în tinerii de la 7 aprilie 2009, în suferința și sângele nevinovat vărsat de ei, din cauza, inclusiv, a lui M. Lupu. I-ați sfidat pe toți acei care au luptat cu regimul lui Plahotniuc pe care l-am avut în ultimii ani, adus în politică, pe ușa din spate, de respectivul, ambii fiind plodiți de românofobul Voronin”, a acuzat Chirtoacă.

Președintele Iohannis l-a decorat în 8 septembrie 2022 pe controversatul Marian Lupu, președintele Curții de Conturi Moldova
Președintele Iohannis l-a decorat în 8 septembrie 2022 pe controversatul Marian Lupu, președintele Curții de Conturi Moldova

Europa Liberă Moldova se întreba, sub semnătura Valentinei Basiul, dacă Marian Lupu, candidat al puterii în 2016, este tehnocrat sau carierist, când a sărit „din ultimul tren al PCUS în primul tren spre Bruxelles”. Presa nu a uitat că politicianul a susținut mult timp că în Republica Moldova se vorbește „limba moldovenească”, iar voci din opoziție afirmau că Marian Lupu este „proiectul politic al lui Plahotniuc”.

Vladimir Plahotniuc este un oligarh moldovean fidel Rusiei, fost președinte al Partidului Democrat din Moldova, acuzat de corupție și dat în urmărire internațională din 2019.

Steaua României este cea mai înaltă decorație a statului român
Steaua României este cea mai înaltă decorație a statului român

Nu este prima dată când Cotroceniul oferă distincții și onoruri unor persoane suspecte, condamnate sau unor foști informatori ai Securității. Societatea Timișoara a făcut demersuri timp de câțiva ani pentru a i se retrage decorația lui Adrian Năstase după ce a fost condamnat și încarcerat pentru corupție, ceea ce s-a realizat cu greu.

Șeful Cancelariei Ordinelor de la Cotroceni este de 22 de ani Gheorghe Angelescu, consilier de stat, fost ministru social-democrat al Tineretului și Sportului.

Acordarea ordinelor se face conform Legii 29/2000 care prevede că propunerile de decorare se înaintează de către autorități, de la președinții Camerelor, la miniștri sau la șefii diverselor instituții de stat „în limitele locurilor vacante pentru fiecare grad al fiecărui ordin stabilit pentru promoţia anuală de Cancelaria Ordinelor”.

Printre altele, șeful Cancelariei Ordinelor are și obligația înscrisă la art.62, lit. g din lege, de a verifica încadrarea corectă „ în prevederile regulamentare a propunerilor de decorare”. Exigența verificărilor se vede în lista lungă de persoane condamnate definitiv și a altor situații descrise în lege ca „ fapte dezonorante … care aduc prejudicii morale membrilor ordinului” cărora nu li s-a retras titlul și decorația.

Gheorghe Angelescu este șeful Cancelariei Ordinelor din Administrația Prezidențială din anul 2000
Gheorghe Angelescu este șeful Cancelariei Ordinelor din Administrația Prezidențială din anul 2000

Retragerea decorației presupune și pierderea privilegiilor acordate cum sunt: loc de veci gratuit, onoruri militare, invitații la evenimentele naționale etc.

Presa a semnalat că prevederile legale, dar mai ales principiile morale, au fost ignorate de Palatul Cotroceni în acordarea de onoruri nemeritate.

Evenimentul Zilei publica în 2015 sub titlul „Revoltător! Președintele Iohannis a felicitat o universitate vizată de cercetări penale”, onorurile oferite de președinte Universității „Vasile Goldiș” din Arad în timpul unui scandal cu implicații internaționale de vânzare a diplomelor la Facultatea de Stomatologie. Nici descinderea procurorilor anticorupție și a carabinierilor italieni nu a descurajat transmiterea mesajului prezidențial prin delegatul său de nădejde, Gheorghe Angelescu.

Europa Liberă a scris aici că doi foști jurnaliști cu dosare de informatori la Securitate, Walther Konschitzky alias „Sorin” și Horst Fassel, fost redactor la Banater Post, ziarul münchenez al Asociației Șvabilor Bănățeni, au fost decorați de președintele Ion Iliescu în 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofițer.

Societatea Timișoara a transmis președintelui Iohannis în o listă de persoane condamnate sau dovedite ca informatori ai Securității cerându-i să le retragă decorațiile. Deși președintele a promis public, site-ul Cancelariei Ordinelor nu dovedește decât în cazuri limitate, că retragerea decorațiilor s-a realizat.

Lista persoanelor decorate și condamnate sau care au făcut poliţie politică (04.06.2018)

  • Adrian Năstase - Ordinul Steaua României, în grad de Mare Cruce, 2002

Patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian", pentru şantaj şi luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar 1919/1/2013);

Doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii", folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012).

  • Irina Paula Jianu - Ordinul Pentru Merit, în grad de Cavaler, 2004

Șase ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii", pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilităţii, folosirea creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012);

Patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian”, pentru spălare de bani, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi folosire la autoritatea vamală de documente false, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar 1919/1/2013);

Cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită în dosarul „Casa din Băneasa”, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

  • Miron Tudor Mitrea - Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002

Doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Casa din Băneasa”, pentru luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

  • Şerban Alexandru Brădişteanu - Ordinul Steaua României, în grad de Mare Ofiţer (2002) și Ordinul Meritul Sanitar, în grad de Cavaler (2010)

Un an de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru favorizarea făptuitorului, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 02.03.2015 (dosar 5140/1/2013). Şerban Alexandru Brădişteanu a fost acuzat că a încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din 20.06.2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la 2 ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii".

Șerban Alexandru Brădișteanu este membru în Consiliul de onoare al Ordinului național Steaua României, ales de către Adunarea Generală a ordinului în 19.09.2013, alături de Costin Georgescu (președinte), Constantin Degeratu, Mircea Geoană, Gabriela Firea, Ecaterina Andronescu.

  • Rodica Mihaela Stănoiu - Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002

CNSAS a stabilit prin decizia nr.1676/07.12.2006 (menţinută prin decizia nr.285 din 06.02.2007) că Rodica Mihaela Stănoiu, fost ministru al Justiției în perioada Năstase, a desfăşurat activităţi de poliție politică în sensul art.5 alin.3 din Legea nr.187/1999 din anul 1983 până în 1987 și a semnat note informative sub numele conspirative „Sanda” și „Georgeta”.

Contestația Rodicăi Mihaela Stănoiu a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr.213/19.06.2012 (dosar 48681/3/2008), rămasă definitivă prin decizia nr.968/26.02.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Sectia de contencios administrativ si fiscal.

  • Dumitru Zamfir - Ordinul Steaua României, în grad de Comandor, 2000

Un an de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, pentru fals în declarații, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 28.10.2011 (dosar 10458/1/2008), rămasă definitivă în 13.02.2012 prin decizia ICCJ-Completul de 5 judecători (dosar 10207/1/2011).

Instanța a dispus anularea contractelor de închiriere şi a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Zamfir Dumitru, Marin Ionel și Miu Cătălin-Spiridon şi restabilirea situaţiei anterioare, prin reintrarea celor trei imobile în patrimoniul SRI și anularea înscrisurilor falsificate, respectiv declaraţiile pe proprie răspundere date cu ocazia încheierii contractelor de închiriere şi de vânzare-cumpărare.

Dumitru Zamfir, general (r), fost director adjunct al SRI, a fost trimis în judecată în legatură cu locuințe obținute de la RAAPPS și care au fost cumpărate ulterior la prețuri subevaluate. În 2005, împreună cu alți colegi din SRI a participat într-o schemă ilegală, prin care și-au cumpărat locuințe de la RAAPPS, după ce în prealabil, ca să dea o aparență de legalitate, le-au închiriat pe baza unor declarații pe proprie răspundere că nu dețin și alte locuințe în proprietate. România Curată a descoperit că după condamnare, în decembrie 2012, Dumitru Zamfir a cumpărat 90% din Security Global Consulting SRL, în prezent dizolvată, de la Viorel Soare (unul din asociații din Electro DCS ai lui Codruț Sereș, ai ex-consilierului din MEC Mădălin Borș și ai ex-vicepreședintelui ANRP Cătălin Dumitru, prins cu șpaga de 1 milion de euro). La o lună de la intrarea lui Zamfir ca asociat majoritar, Global Security Consulting SRL s-a asociat cu Teamnet International SA, al cărei fondator este Sebastian Ghiță în cadrul a două societăți: Logical Integrated Systems SRL și Penta Group Tsm SRL. Dumitru Zamfir este secretar general al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice, participând la organizarea de evenimente unde pe lista de invitați s-au găsit guvernatorul Mugur Isărescu și generalul Michael Hayden, fost șef al CIA și al NSA, printre sponsori aflându-se Teamnet International SA și Niro Investment Group SA, firma fanion a lui Nicolae Dumitru, personaj cheie din Dosarul Microsoft.

  • Ion Stan - Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, 2004

Doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, hotărâre pronunţată de ICCJ[1]Secţia Penală în 11.03.2015 (dosar 1382/1/2013), rămasă definitivă în 25.01.2016 prin decizia ICCJ-Completul de 5 judecători (dosar 2434/1/2015). A fost eliberat condiţionat în 02.11.2016. Ion Stan, deputat PSD şi fost şef al organizaţiei PSD Dâmboviţa, care a deţinut funcţii de conducere timp de trei mandate în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, a fost acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din 2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte cu statul.

  • Constantin Octavian Boşcodeală - Ordinul pentru Merit, în grad de Cavaler, 2004

Trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și interzicerea dreptului de a ocupa funcția de primar pe o durată de 5 ani în dosarul „Gloria”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, hotărâre pronunţată de Curtea de Apel Braşov în 01.03.2016 (dosar 18228/197/2013), după ce fusese condamnat în primă instanță, în 10.02.2015, de Judecătoria Brașov, la 5 ani de închisoare cu executare. Constantin Octavian Boşcodeală, primarul municipiului Buzău, a acordat în perioada 2002- 2008 unor asociaţii sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local şi le-a asigurat folosinţa gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău, beneficiarii finali ai acestor sume şi ai dreptului de a folosi complexul sportiv fiind societăţi comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociaţiile sportive.

Vasile Astărăstoae - Ordinul Meritul Sanitar, în grad de Comandor (2004) și în grad de Cavaler (2004)

Un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, hotărâre pronunţată de Curtea de Apel Iași în 26.11.2015 (dosar 13709/245/2014), după ce a fost condamnat în primă instanță, în 25.03.2015, de Judecătoria Iași, la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare. Vasile Astărăstoae, profesor doctor, fost preşedinte al Colegiului Medicilor din România şi fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi, s-a angajat pe sine însuşi în proiectul european "Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico[1]legale" câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era la vremea respectivă.

  • Eugen Bădălan - Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Mare Cruce (2000), Ordinul Meritul Militar clasa a III-a (1989), clasa a II-a (1993) și clasa I (1998), Medalia Meritul Militar clasa a II-a (1978) și clasa I (1984)

Patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere (termen de încercare 9 ani) pentru abuz în serviciu privind înstrăinarea unor bunuri ale Armatei și plata unei despăgubiri de peste 4,5 milioane lei Ministerului Apărării Naționale impreună cu alte cinci persoane, in dosarul „Tofan”, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 07.12.2011 (dosar 11270.1/1/2007), rămasă definitivă în 29.06.2012 prin decizia ICCJ-Completul de 5 judecători (dosar 549/1/2012). Fost şef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul (r) Eugen Bădălan deținea în perioada Revoluției din 1989 gradul de maior și funcția de șef de Stat Major la Divizia 11 Mecanizată de la Oradea din cadrul Armatei a IV-a Transilvania, având în subordine 22 ofițeri, 5 maiștri militari, 7 subofițeri, 2 oameni din personalul militar civil, 285 gradați și soldați. Divizia respectivă a trimis la Timișoara Batalionul de infanterie pe transportor auto blindat (TAB) din cadrul Regimentului Regimentul 19 Mecanizat Arad. Potrivit jurnalului de luptă, în perioada 17-22 decembrie 1989 Eugen Bădălan a coordonat acțiunile regimentului dizlocat la Timișoara. În raza de acțiune a dispozitivelor în care se aflau militari din cadrul Regimentului 19 mecanizate Arad (Piața Libertății-Piata 700, Calea Aradului, Calea Girocului-Complexul studențesc, Calea Șagului-Piața Maria-Tudor Vladimirescu) au murit împușcați 20 de oameni, iar alți 47 au fost răniți.

  • Remus Truică - Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, 2004

Șase luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru abandon de familie şi răpire internaţională de copii și obligarea acestuia să înapoieze minorele la reşedinţa obişnuită a copiilor din Saint Martin, Franţa, la mama acestora, hotărâre pronunţată de Tribunalul București în 25.11.2011 (dosar 64634/3/2011), rămasă definitivă în 05.06.2012 prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul 64634/3/2011 (1307/2012). Remus Truică a fost secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru Adrin Năstase până în 20.12.2004. În prezent este judecat, alături de alți inculpați, pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, alături de alți inculpați, în dosarul „Ferma Băneasa”, de către Curtea de Apel Brașov (dosar 345/64/2015), în arest la domiciliu în perioada 11.12.2015-23.05.2016 (dosarele 667/64/2015, 716/64/2015, 60/64/2016, 153/64/2016, 240/64/2016, 305/64/2016), iar apoi sub control judiciar.

  • Sergiu-Tudor Medar - Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000

Un an închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial și 2 luni închisoare pentru participație improprie la infracţiunea de fals intelectual, ambele condamnări în dosarul „Case pentru generali". Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare pe un termen de încercare 3 ani, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 23.03.2015 (dosar 4426/1/2013), rămasă definitivă în 24.05.2016 prin decizia ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 3301/1/2015). Inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile către Ministerul Apărării Naţionale. Între 1999–2005, Sergiu Medar a fost șef al Direcției de Informații Militare, la 03.10.2005 a fost numit director general la Direcția Generală de Informații a Apărării, iar la 25.11.2005 a fost numit de către președintele Traian Băsescu consilier prezidențial pentru apărare și securitate națională, devenind șef al Comunității Naționale de Informații și membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, până la 15.03.2007, când a fost eliberat din funcție.

  • Corneliu Dobrițoiu - Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000

Un an închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial și 2 luni închisoare pentru participație improprie la infracţiunea de fals intelectual, ambele condamnări în dosarul "Case pentru generali". Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare pe un termen de încercare 3 ani, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 23.03.2015 (dosar 4426/1/2013), rămasă definitivă în 24.05.2016 prin decizia ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 3301/1/2015). Inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile către Ministerul Apărării Naţionale. Corneliu Dobrițoiu a fost ministru PNL al apărării în guvernul Ponta 1.

  • Corneliu Duță - Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000

Un an și 2 luni închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial și 2 luni închisoare pentru participație improprie la infracţiunea de fals intelectual, ambele condamnări în dosarul "Case pentru generali". Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 1 an și 2 luni închisoare pe un termen de încercare 3 ani și 2 luni, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 23.03.2015 (dosar 4426/1/2013), rămasă definitivă în 24.05.2016 prin decizia ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 3301/1/2015). Inculpatul, general (r), a fost obligat la plata de despăgubiri civile către Ministerul Apărării Naţionale.

  • Gheorghe Bucur - Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2004

Doi ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru complicitate la cumpărare de influenţă, hotărâre pronunţată în apel de ICCJ-Complet de 5 judecători în 10.03.2014 (dosar 1755/1/2013) care a modificat sentinţa ICCJ-Secţia Penală din 02.03.2012 (dosar 3948/1/2008), ce dispunea suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani. Notarul Gheorghe Bucur, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru complicitate la cumpărare de influenţă într-un dosar privind fraudarea concursului pentru procurori şefi, în care au fost judecaţi și procurorii Eugen Cojocaru, Georgeta Gabriela Ghiţă, Sterian Guli şi Gheorghe Dumitru și judecătorul Gheorghe Cerbeanu. Procurorul Eugen Cojocaru a cerut în noiembrie 2007 de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro, oferindu-se să-și traficheze influenţa asupra membrilor Comisiei de examinare a concursului pentru funcţii de procurori şefi, ca să-i convingă să-l ajute pe procurorul Dumitru să promoveze ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Procurorul Gheorghe Dumitru a fost ajutat și de Gheorghe Bucur, căruia în intervalul octombrie[1]noiembrie 2007 i-a dat mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky), pentru ca Bucur, prin influenţa pretinsă asupra unor membri ai CSM, să-i determine să intervină la Comisia de examinare în favoarea candidatului la postul de procuror șef în Argeș. De altfel, Bucur a și cărat șpaga de 15.000 euro dinspre procurorul Gheorghe Dumitru spre Eugen Cojocaru.

  • Mihai Necolaiciuc - Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2000

Patru ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice (deturnare de fonduri), hotărâre pronunţată în 17.10.2014 de Curtea de Apel Bucureşti (dosar 20889/299/2011) care a modificat sentinţa de achitare a Judecătoriei Sectorului 1 din 07.01.2014. Din pedeapsă s-a scăzut intervalul 17.06.2009-18.10.2011 petrecut de Necolaiciuc în arest preventiv, astfel că în iulie 2015 a fost eliberat condiționat. Anterior a fost fugar, ascunzându-se câțiva ani în Statele Unite, unde a fost capturat în iunie 2009 și extrădat în 2011. Mihai Necolaiciuc, fost director general al SNCFR SA, împreună cu Viorica Olaeru, directorul Directiei Economice a SNCFR SA au fost trimişi în judecată de către DNA în mai 2011, sub acuzaţia că în intervalul decembrie 2001-ianuarie 2003 și-au încălcat atribuțiile de serviciu și au utilizat peste 8,6 milioane lei (2.755.000 euro), provenită dintr-un credit acordat de catre BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, cei doi directori ignorând clauzele respectivului contract de împrumut. Necolaiciuc mai este judecat în alte dosare penale.

  • Dorinel Mihai Mucea - Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2004

​Patru ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi 1 an şi 6 luni închisoare pentru divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, ca pedeapsă accesorie, fiind dedusă din pedeapsa aplicată durata reţinerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007, hotărâre pronunţată în 27.01.2015 în „Dosarul privatizărilor strategice” de ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 672/1/2014), care a modificat sentinţa ICCJ[1]Secţia Penală din 03.12.2013 (dosar 2816/1/2009), ce dispunea o pedeapsă de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi ca pedeapsă complementară. Alături de Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei şi Comerţului, au mai fost condamnaţi, între alții, Nagy Zsolt, fost ministru al comunicaţiilor și tehnologiei informației (4 ani închisoare), Ioan Codruţ Şereş, fost senator PC şi fost ministru al economiei şi comerţului (4 ani şi 8 luni închisoare). Şereş a fost condamnat ulterior şi la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului, în dosarul Hidroelectrica în 29.02.2016, de către ICCJ-Complet 5 judecători (dosar 3095/1/2014). Mucea și acoliții săi au fost trimiși în judecată în martie 2009 de către DNA sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Aceștia au fost acuzați că au derulat activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea a 8% din acţiunile Petrom, privatizarea/restructurarea SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, administrate de OPSPI și a CN Poşta Română din portofoliul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA, precum și selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a 46% din acţiunile statului SC Romtelecom SA, acțiuni aflate în portofoliul MCTI.

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

XS
SM
MD
LG