Legea care instituie dispoziţii privind suspendarea contractelor individuale de muncă pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, pentru perioada ulterioară încetării acestora fiind prevăzute şi măsuri de protecţie socială a salariaţilor afectaţi de întreruperea sau reducerea temporară a activităţii angajatorului a fost retrimisă în Parlament de către președintele Iohannis.
În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis atrage atenția că legea care completează Codul muncii introduce o nouă situaţie în care angajatorul poate suspenda un contract individual de muncă, respectiv ca urmare a „decretării stării de asediu sau stării de urgenţă".
Totul despre evoluția coronavirusului, în România și în lume, citiți pe liveblogul Europa Liberă.
Prin acest act normativ se stabilesc şi măsuri de protecţie socială aplicabile salariaţilor al căror contract individual de muncă va fi suspendat ca urmare a acestei noi ipoteze legislative.
„În opinia noastră, soluţia legislativă reglementată (...) este de natură să conducă la probleme în aplicare, dar şi să inducă o reală confuzie pentru destinatarii normelor", se arată în cererea de reexaminare.
Preşedintele Iohannis precizează în cererea de reexaminare că, potrivit expunerii de motive, intervenţia legislativă urmăreşte să răspundă unei probleme de natură socială, pe care iniţiatorii o indică drept fundament al măsurilor adoptate în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, respectiv faptul că „mulţi angajatori au constatat că nu au text legal care să le permită reducerea activităţii pentru această perioadă, astfel încât angajaţii lor să fie protejaţi".
Președintele opinează că amendarea Codului muncii ar trebui să reprezinte o măsură cu un orizont mai mare de timp decât actuala stare de urgenţă, aspect ce implică necesitatea unei evaluări preliminare, o analiză de fond a nevoilor sociale şi a limitelor de intervenţie a statului în relaţia contractuală angajat-angajator, care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă.
„Din această perspectivă, problemele conjuncturale ar trebui să fie rezolvate, datorită caracterului extraordinar, prin măsuri legislative derogatorii de la cadrul general în materie de raporturi de muncă, şi nu modificări de fond ale acestuia, mai ales în lipsa unor dezbateri la care să participe o sferă cât mai largă de actori sociali, cărora, în final, norma juridică li se adresează. În acest mod, s-ar putea ajunge la un cadru legislativ suplu care ar răspunde nu numai actualei situaţii - pentru care există deja reglementări, asupra cărora Parlamentul ar putea interveni în cadrul legilor de aprobare a ordonanţelor de urgenţă deja adoptate de Guvern, aflate în diverse stadii legislative pe agenda celor două Camere ale Parlamentului - ci şi eventualelor evenimente neprevăzute ce ar impune instituirea unor măsuri excepţionale", se mai arată în cererea de reexaminare.
