Linkuri accesibilitate

Putin, cel al cărui nume nu e rostit de Klaus Iohannis


În puținele discursuri ale președintelui României pe tema războiului din Ucraina, numele „Putin” nu e rostit. (Imagine de la vizita la București a vicepreședintelui SUA, Kamala Harris. 11 martie 2022)

Liderii lumii libere îl condamnă la unison pe Vladimir Putin pentru „invadarea Ucrainei”, vorbind în termeni duri despre el și atrocitățile săvârșite de armata rusă. În contrast, președintele Klaus Iohannis nu a rostit nici măcar o dată, în declarațiile oficiale, numele liderului de la Kremlin.

În timp ce liderii occidentali vorbesc în termeni prea puțin diplomatici despre Vladimir Putin - insistând cu obstinație asupra faptului că el, Vladimir Putin, a ordonat invadarea Ucrainei la București, că este „războiul lui Putin" - la București, mai exact în luările de poziție ale președintelui Iohannis, numele nu este nici măcar rostit.

Președintele SUA l-a numit, miercuri, în mod public pe Vladimir Putin „criminal de război”.

Liderii occidentali vorbesc categoric despre o invazie, la Cotroceni avem cuvântul „război", dar mult mai des „agresiune militară”.

Reticența lui Klaus Iohannis ridică semne de întrebare, dacă, de pildă, este raportată la duritatea poziționării Poloniei, la granițele căreia au lovit rachetele rusești și care a primit aproape două milioane de refugiați.

Premierul polonez s-a dus la Kiev alături de premierii Cehiei și Sloveniei, iar Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ al Poloniei, a cerut o forță NATO de menținere a păcii în Ucraina.

Desigur, România a condamnat de la cel mai înalt nivel „agresiunea militară a Federației Ruse” împotriva Ucrainei, „conflictul de la granițele NATO”, „acțiunile Rusiei” sau „războiul neprovocat, nejustificat” și și-a exprimat sprijinul pentru refugiații ucraineni.

A fost, fără discuție, din acest punct de vedere în consonanță cu NATO, Uniunea Europeană și majoritatea țărilor occidentale.

Europa Liberă a analizat toate declarațiile președintelui Klaus Iohannis începând din 24 februarie, data la care Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, și până în prezent și a constatat că numele acestuia pur și simplu nu apare, indiferent de context. La fel, lipsește sintagma „invazie”, folosită sistematic de alți lideri occidentali.

Acest lucru devine cu atât mai frapant atunci când lucrurile se petrec chiar la București, în declarațiile comune cu înalții oficiali europeni sau americani.

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că ar fi vorba de o naivitate să se creadă că nepronunțându-i numele și nevorbind de invazie, atitudinea lui Putin față de România s-ar putea schimba. Mai ales că, pozițiile de politică externă ale României au fost clare și aliniate fără probleme cu cele ale Uniunii Europene și NATO, precizează Naumescu.

„Probabil ar putea fi o caracteristică de stil, de comunicare. Dar în mod evident, termenul invazie este folosit pe scară largă și acceptat în toată lumea liberă, este clar cine este autorul acestei invazii și barbarii și a crimelor de război, deja vorbim de crime de război, așa cum s-a văzut în Senatul american. Ele au un nume și un prenume: Vladimir Putin”.

Numele „Putin” se aude doar în engleză la București
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00

„Dacă există o teamă de nu supăra ar fi o naivitate incredibilă ca cineva să-și închipuie că nepronunțându-i numele schimbă cu ceva atitudinea lui Putin față de România. A crede că asta îți aduce vreo protecție suplimentară față de Polonia, să zicem, care spune lucrurilor clar pe nume, nu ajută cu nimic. Suntem în aceeași oală. Probabil că s-a discutat la Cotroceni și s-a stabilit ca această comunicare să fie dusă în acești termeni de a nu spune explicit cum îl cheamă pe dictatorul de la Kremlin”, ne spune profesorul Valentin Naumescu.

Cuvântul de ordine: fără Putin și fără invazie

În discursul din 15 martie, în conferința ulterioară întâlnirii cu președintele bulgar Rumen Radev, președintele Iohannis nu s-a referit nici la Vladimir Putin, nici la invazie, numită „agresiune militară” și „conflict”.

„Subiectul central al discuțiilor a fost, desigur, situația gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federației Ruse contra Ucrainei, precum și combaterea efectelor sale multiple.

„Nu considerăm că acest conflict se va extinde în țările NATO, însă pe de altă parte vrem să fim foarte bine pregătiți pentru orice situație, de aceea în Flancul Estic trebuie să consolidăm apărarea”.

După vizita (11 martie) vicepreședintelui Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, în conferința de presă comună, președintele Klaus Iohannis nu a pronunțat deloc numele lui Vladimir Putin, iar invazia fost numită când „agresiune” și „acțiune”, când „prezență militară”.

Klaus Iohannis

„Dialogul continuu și coordonarea strânsă ale Statelor Unite cu România și cu toți aliații și partenerii au avut o contribuție esențială la conturarea răspunsului unitar și puternic al comunității internaționale la acțiunile Rusiei”.

„Am evaluat, împreună cu doamna Vicepreședinte, implicațiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina și ale prezenței militare ruse în Belarus asupra securității europene și euroatlantice, inclusiv asupra posturii NATO”.

„Pot să subliniez că nu avem date care indică că România ar fi țintită printr-o agresiune. Pe de altă parte, este foarte clar că această acțiune a Rusiei, acest război declanșat împotriva Ucrainei, a produs, cu certitudine, un rezultat, vizibil, ferm, clar, și aceasta este unitatea NATO și hotărârea aliaților din NATO de a sta împreună și de a se apăra împreună”.

Diferența a devenit notabilă atunci când vicepreședintele american s-a referit în repetate rânduri la liderul de la Kremlin și la războiul declanșat de acesta.

Kamala Harris

„Este clar că lucrurile pe care trebuie să le facem ca răspuns la războiul lui Putin include a rămâne puternici în cadrul Alianței pentru a sprijini nevoile partenerilor noștri.”

„Vor fi mai multe anunțuri despre măsurile pe care le vom întreprinde pentru a asigura că vor fi consecințe grave pentru ceea ce este o conduită atroce și scandaloasă în numele poporului rus a lui Putin”.

Conferința comună de presă a președintelui Klaus Iohannis și vicepreședintelui SUA Kamala Harris.
Conferința comună de presă a președintelui Klaus Iohannis și vicepreședintelui SUA Kamala Harris.

În 10 martie, înaintea reuniunii informale a Consiliului European de la Versailles, la discuția cu jurnaliștii, președintele Iohannis a urmat același calapod: fără Putin și invazie.

„Este o perioadă foarte complicată în care ne întâlnim aici și este evident că tema cea mai așteptată, tema centrală a acestor discuții, va fi războiul din Ucraina, războiul pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei, și acest război deja se vede că are urmări în zona noastră și ne afectează, evident, și economic”.

Aflat în vizită, pe 5 martie, la tabăra de refugiați de la Vama Siret, loc pe unde intră zilnic în România mii de ucraineni, președintele Iohannis a numit Rusia stat agresor, dar nu l-a menționat pe cel aflat în fruntea statului agresor.

„Este foarte clar că aici avem un agresor, care este Rusia, și noi trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja și a asigura o defensivă pentru statele noastre”.

„Această situație, acest război neprovocat, nejustificat, pornit de Rusia împotriva Ucrainei a generat o catastrofă umanitară. O catastrofă umanitară care a făcut sute de mii de ucraineni să-și abandoneze casele.

Klaus Iohannis, președintele României, o întâmpină pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Palatul Cotroceni din București, joi 3 martie 2022. Inquam Photos / George Călin
Klaus Iohannis, președintele României, o întâmpină pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Palatul Cotroceni din București, joi 3 martie 2022. Inquam Photos / George Călin

La conferința de presă comună alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Klaus Iohannis s-a referit la „agresiunea” Federației Ruse. Și atât.

„Ne aflăm într-o situație fără precedent, generată de agresiunea armată nejustificată, ilegală și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar și cea transatlantică este puternic amenințată”. ( Klaus lui Iohannis)

În schimb, Ursula von der Leyen nu a avut reticențe în a se referi la „bombele lui Putin”.

„Sute de mii de oameni fug astăzi de bombele lui Putin. Își lasă în urmă casele și agoniseala de o viață. Merg uneori ore în șir prin zăpadă, cu copii mici, pentru a găsi un refugiu sigur în Uniunea Europeană”.

„Cele trei valuri de sancțiuni pe care le-am aplicat au deja un impact asupra economiei Rusiei și, prin urmare, asupra efortului de război al lui Putin”.

Analiza declarațiilor lui Klaus Iohannis mai arată că acestea s-au edulcorat pe măsura trecerii timpului și a creșterii brutalității atacurilor. Dacă în primele zile, președintele Iohannis își exprima „indignarea” numea atacul „brutal” și „reprobabil”, acești termeni au dispărut. Dar nici în aceste prime condamnări nu a făcut vreo referire la liderul de la Kremlin.

„Dragi români, suntem cu toții indignați de atacul brutal al Rusiei împotriva unui stat suveran și independent și nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violență”. ( după ședința CSAT din 1 martie)

„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.

România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești”. ( Declarație 24 februarie, ziua invaziei)

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG